Home » Summitul G7 din Canada: Tensiuni comerciale în creștere și un front unit fragil în fața politicilor economice ale lui Trump

Summitul G7 din Canada: Tensiuni comerciale în creștere și un front unit fragil în fața politicilor economice ale lui Trump

Liderii țărilor G7 se reunesc din nou în Canada într-un moment deosebit de tensionat, pe fondul unor divergențe majore în ceea ce privește direcția politicii comerciale globale. Summitul are loc în stațiunea montană de lux Kananaskis, într-un context în care cele șase state membre, alături de Uniunea Europeană, caută cu disperare o abordare comună față de impunerea de tarife vamale de către președintele Donald Trump. Miza: salvarea cooperării economice și concentrarea pe amenințările geopolitice, precum Rusia și China.

by Robert Ban
Summitul G7 din Canada

Presiuni asupra lui Trump: o strategie riscantă

Summitul G7 din Canada – Donald Trump, un susținător fervent al protecționismului economic, vine la întâlnirea G7 hotărât să-și apere politica tarifară. Însă ceilalți lideri ai grupului se confruntă cu dificultăți majore cauzate de această abordare, considerată imprevizibilă și costisitoare. În spatele ușilor închise, aliații săi din G7 discută despre o strategie comună menită să îl convingă să redirecționeze agenda spre priorități globale, cum ar fi consolidarea frontului comun împotriva Rusiei.

„Ei vor dori să discute despre [tarife], dar Trump va dori să discute despre contracararea Chinei”, afirmă Josh Lipsky, director senior la Atlantic Council. Întrebarea-cheie, spune acesta, este: „Cum ne poți cere să ne alăturăm unui fel de grupare împotriva Chinei, când în același timp noi încercăm doar să atenuăm efectele negative ale tarifelor?”

Povara tarifelor: o problemă comună

Potrivit calculelor Atlantic Council, tarifele americane aplicate partenerilor comerciali din G7 variază între 12% și 16%, cel mai ridicat nivel din anii 1930. Marea Britanie a reușit să încheie un acord provizoriu cu Washingtonul, însă alte trei mari economii – Germania, Franța și Italia – rămân vulnerabile în cadrul UE. Japonia, a cărei industrie auto este profund expusă, se află și ea într-o poziție delicată.

Summitul de la Kananaskis este privit ca o ultimă șansă realistă de a ajunge la un compromis, înainte de data de 9 iulie, când tarifele ar putea crește brusc. Un diplomat canadian anonim descrie întâlnirea ca „un termen limită practic și important”.

O agendă tensionată

Prima sesiune oficială, condusă de prim-ministrul canadian Mark Carney, este axată pe economia globală, comerț și ordinea mondială bazată pe reguli. Este un subiect de interes special pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și pentru António Costa, reprezentantul Consiliului UE.

Începând din martie, Trump a impus tarife de 25% pe oțel, aluminiu și automobile, iar în aprilie a aplicat tarife de 10% asupra Regatului Unit, UE și Japoniei. Dacă nu se va încheia un acord, UE va vedea o creștere a tarifelor până la 50% în iulie, deși ar putea exista întârzieri, potrivit unor surse din administrația americană. Mai mult, Washingtonul ia în calcul taxe suplimentare pe produse farmaceutice, semiconductori, cupru și cherestea.

Calm diplomatic, dar fără concesii

În ciuda presiunii economice, nicio parte nu dorește să îl antagonizeze pe Trump. UE, de exemplu, a ales să nu declanșeze un pachet de represalii de peste 100 de miliarde de euro, preferând o abordare calculată.

Totuși, consensul privind o declarație comună pare imposibil. Liderii G7 vor publica probabil texte separate privind chestiuni diverse, de la materii prime critice la inteligență artificială și schimbări climatice. „G7 ar trebui să rămână unită ca echipă”, a declarat un oficial german, respingând ideea unei izolări a SUA. „Japonia, Canada și țările UE au perspective diferite între ele”, a adăugat acesta.

Lecțiile summitului din 2018

Întâlnirea din 2018, tot în Canada, oferă un precedent clar: o fotografie devenită emblematică îl arată pe Trump cu brațele încrucișate, înconjurat de liderii G7, în timp ce Angela Merkel încearcă, fără succes, să-l convingă. Josh Lipsky comentează: „În cazul G6, dacă ar fi fost o alianță, cred că ar fi avut un efect contrar… Va provoca doar o fracturare și mai mare și nu va fi în interesul niciunei țări pe termen mediu sau lung.”

Strategii alternative și cooperare parțială

În lipsa unui acord global, țările G7 ar putea opta pentru înțelegeri punctuale. Un exemplu este limitarea exporturilor de materii prime critice din China, care afectează toate economiile avansate. Mai multe state invitate la summit, precum India, Brazilia și Africa de Sud, ar putea susține o astfel de inițiativă.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy participă și el la reuniune, într-un moment delicat. Într-o declarație pentru POLITICO, acesta a rememorat tensiunile anterioare cu Trump, exprimându-și regretul pentru o „explozie de furie”, dar subliniind că nu va ceda.

Citește și: Zelenskiy: Forțele ucrainene opresc avansul rusesc în regiunea Sumy

UE și Marea Britanie consideră G7 un forum esențial pentru coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Von der Leyen a anunțat recent noi propuneri privind limitarea veniturilor Rusiei din produse petroliere și reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc.

În căutarea unui echilibru între protecționism și unitate strategică

Summitul G7 din 2025 reflectă o realitate tot mai complexă a relațiilor internaționale, în care solidaritatea transatlantică este pusă la încercare de tensiuni comerciale profunde. În timp ce Donald Trump își continuă ofensiva economică, ceilalți lideri încearcă să mențină o coeziune minimă în fața provocărilor globale. Emmanuel Macron, care va prelua președinția G7 anul viitor, va avea sarcina dificilă de a naviga acest grup prin noi valuri de incertitudine și confruntări geopolitice.

Sursă foto: Getty Images

Related Articles

Leave a Comment