Von der Leyen trece testul moțiunii de cenzură, dar tensiunile politice din Parlamentul European rămân vizibile
Joi, Ursula von der Leyen a depășit fără emoții un vot de neîncredere în Parlamentul European, demonstrând că încă beneficiază de o majoritate confortabilă în legislativul UE, în ciuda contestărilor tot mai puternice venite din partea extremei drepte. Într-o sesiune plenară la Strasbourg, moțiunea depusă de un grup de europarlamentari eurosceptici, dar și de populiști a fost respinsă cu 360 de voturi, în timp ce 175 de eurodeputați au votat pentru, iar 18 s-au abținut.
Moțiunea a adus în prim-plan o serie de acuzații, de la presupusele „mesaje secrete” cu șeful Pfizer în timpul pandemiei și gestionarea opacă a fondurilor europene, până la ingerințe în alegerile naționale din Germania și România. Deși von der Leyen a ales să nu fie prezentă în sală, mesajul ei pe rețelele sociale a fost ferm: „Întrucât forțele externe încearcă să ne destabilizeze și să ne divizeze, este de datoria noastră să răspundem în conformitate cu valorile noastre. Mulțumesc și trăiască Europa.”
Votul, primul de acest fel în mai bine de un deceniu, a fost orchestrat de europarlamentari de extremă dreaptă și a polarizat discursul politic european. Liderii grupurilor politice pro-europene au condamnat vehement inițiativa, dar au transmis totodată avertismente clare către președinta Comisiei și partidul său, PPE, pentru a evita deriva spre un parteneriat cu populismul.
Terry Reintke, copreședinta Verzilor, a catalogat moțiunea drept „puțin mai mult decât o cascadorie de PR de extremă dreaptă din partea populiștilor iubitori de Putin”, dar a avertizat totodată că Verzii „nu vor fi manipulați de PPE în agenda lor disperată de dereglementare și în dorința lor de a forma în mod constant majorități anti-europene cu extrema dreaptă”.
Lidera Socialiștilor și Democraților, Iratxe Garcia Perez, a subliniat că susținerea actualei Comisii nu echivalează cu un cec în alb: „Recentele schimbări ale lui von der Leyen către promisiuni de extremă dreaptă sunt un motiv major de alarmă.”
Valerie Hayer, șefa liberalilor Renew Europe, a fost la fel de tranșantă: „Von der Leyen trebuie să preia controlul asupra familiei sale politice pentru a pune capăt alianțelor cu extrema dreaptă.”
În contextul unei Europe care s-a înclinat vizibil spre dreapta după alegerile europarlamentare de anul trecut, PPE, cea mai mare familie politică din legislativ, a fost criticată că a colaborat cu forțele radicale inclusiv la stabilirea agendei pentru audierile comisarilor și la blocarea unui organism de etică menit să lupte împotriva corupției.
În ajunul votului, premierul ungar Viktor Orban a încercat să exploateze momentul, proclamând pe rețelele sociale: „Momentul adevărului: pe de o parte, elita imperială de la Bruxelles, pe de altă parte, patrioții și bunul simț. Nu există scăpare, este esențial să se facă o alegere.”
Moțiunea a căzut, dar dezbaterea a scos la lumină fisurile tot mai mari din arhitectura politică europeană. Pentru von der Leyen, care și-a clădit legitimitatea pe gestionarea pandemiei și pe poziția fermă față de agresiunea Rusiei, mesajul este clar: sprijinul de care se bucură în legislativ nu este inepuizabil. Consolidarea unei majorități stabile și pro-europene va necesita mai mult decât apărarea unei moșteniri, ci și claritate în privința alianțelor viitoare și respectarea valorilor democratice care definesc UE.
Într-o Europă fracturată între tabere ideologice tot mai ireconciliabile, Ursula von der Leyen a câștigat o bătălie, dar războiul pentru sufletul Uniunii Europene este departe de a fi încheiat.
Sursa foto: Reuters
Să auzim de bine!
