Armistițiu în Gaza – Vizita lui Witkoff survine în contextul în care Statele Unite par să își reafirme sprijinul pentru Israel, adoptând o poziție tot mai distinctă față de cea a unor aliați europeni, care și-au exprimat în ultimele zile deschiderea față de recunoașterea unui stat palestinian.
Mesaj direct din partea președintelui Trump
Imediat după sosirea lui Witkoff, președintele Donald Trump a transmis un mesaj pe rețeaua sa Truth Social: „The fastest way to end the Humanitarian Crises in Gaza is for Hamas to SURRENDER AND RELEASE THE HOSTAGES!!”. Declarația vine într-un moment în care presiunea internațională asupra Israelului este în creștere, în special din cauza limitării accesului ajutorului umanitar și a distrugerilor provocate de campania militară.
În același timp, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni împotriva unor oficiali ai Autorității Palestiniene și ai Organizației pentru Eliberarea Palestinei, acuzându-i că subminează eforturile de pace. Deși aceste entități sunt recunoscute la nivel internațional ca reprezentanți legitimi ai poporului palestinian, măsura americană pare să indice o orientare diplomatică mai pronunțată în favoarea poziției israeliene.
Până la această oră, Autoritatea Palestiniană nu a emis un răspuns oficial, iar Departamentul de Stat nu a oferit detalii despre persoanele vizate de sancțiuni, menționând doar interdicții de călătorie în Statele Unite.
Declarații controversate privind Cisiordania
În același timp, doi membri ai cabinetului israelian, ministrul apărării Israel Katz și ministrul justiției Yariv Levin, au susținut public ideea anexării Cisiordaniei – teritoriu aflat sub ocupație israeliană, dar pe care palestinienii îl consideră parte integrantă a viitorului lor stat. Cei doi au afirmat că „acum este un moment de oportunitate care nu trebuie ratat”. Din perspectiva palestiniană, o astfel de mișcare ar însemna sfârșitul oricărei perspective de soluție cu două state și ar bloca definitiv procesul de pace.
Negocieri blocate, bilanț umanitar în deteriorare
Ultimul ciclu de discuții indirecte între Israel și Hamas, desfășurat în Doha, s-a încheiat fără rezultate, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă pentru impas. Principalele divergențe rămân în jurul retragerii armatei israeliene și a schimbului de prizonieri.
Potrivit unei surse familiare cu negocierile, Israelul a transmis miercuri un răspuns la cele mai recente amendamente formulate de Hamas la o propunere americană, care prevedea un armistițiu de 60 de zile și eliberarea unor ostatici în schimbul unor prizonieri palestinieni. Deocamdată, Hamas nu a oferit un răspuns oficial.
În paralel, bilanțul umanitar continuă să se agraveze. Oficialii medicali din Gaza au raportat joi moartea a cel puțin 23 de persoane în urma tirurilor israeliene, inclusiv 12 victime în apropierea coridorului Netzarim, zonă controlată de trupele israeliene. Armata israeliană a susținut că a tras focuri de avertisment pentru a dispersa mulțimile și că nu a identificat victime.
Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat de la începutul războiului 156 de decese cauzate de foamete și malnutriție, majoritatea în ultimele săptămâni, dintre care cel puțin 90 sunt copii. Potrivit ONU, de la sfârșitul lunii mai, peste 1.000 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene în timp ce încercau să ajungă la ajutoare umanitare.
Soluții temporare și realități dramatice pe teren
Confruntat cu reacția dură a opiniei publice internaționale în fața imaginilor cu copii înfometați, guvernul israelian a anunțat duminică suspendarea temporară a operațiunilor militare pentru zece ore pe zi în anumite părți din Gaza și stabilirea unor rute sigure pentru convoaiele de ajutor.
Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a precizat miercuri că în primele două zile de pauză au reușit să introducă mai multe alimente în Gaza, însă volumul este „departe de a fi suficient”. În plus, locuitorii se confruntă cu pericole atât din partea forțelor israeliene, cât și a jafurilor comise de grupuri armate palestiniene. „Am încercat de mai multe ori să pun mâna pe un sac de făină. Singura dată când am reușit, cineva cu un cuțit m-a oprit pe stradă și mi l-a luat, amenințând că mă înjunghie”, a relatat un locuitor din Deir Al-Balah, sub protecția anonimatului.
După aproape doi ani de conflict și cu un număr de morți în rândul palestinienilor care a depășit 60.000, presiunea internă asupra Hamas pentru a ajunge la un acord de încetare a focului crește. „Putem salva mii de vieți și poate că războiul nu s-ar relua”, a transmis Rami din orașul Gaza, printr-o aplicație de mesagerie.
În prezent, Hamas mai deține 50 de ostatici în Gaza, dintre care doar aproximativ 20 sunt considerați încă în viață. Mamele acestora au organizat joi o demonstrație în fața biroului lui Netanyahu, cerând încheierea războiului. „Să se termine acest coșmar”, a declarat Yael Engel-Lichi, a cărei nepot a fost luat ostatic și eliberat în timpul unui armistițiu anterior.
Netanyahu a reiterat că războiul nu se va încheia până când Hamas nu va fi înlăturat de la conducerea Gazei și nu va depune armele – o condiție pe care Hamas o respinge categoric. Coaliția guvernamentală condusă de Netanyahu include două partide de extremă dreapta, care susțin recucerirea completă a Gazei și reînființarea coloniilor evreiești în regiune.
Controverse diplomatice și perspective incerte
Qatarul și Egiptul, state implicate în medierea conflictului, au susținut marți o declarație comună emisă de Franța și Arabia Saudită, în care se solicită pași concreți către o soluție cu două state. Declarația cere ca Hamas „să renunțe la conducerea Gazei și să predea armele către Autoritatea Palestiniană”.
În ciuda acestui apel, Israelul a respins ideea ca Autoritatea Palestiniană să preia controlul asupra Gazei. Mai mult, liderii israelieni au condamnat declarațiile recente ale Franței, Marii Britanii și Canadei, care și-au exprimat intenția de a recunoaște un stat palestinian, considerând acest demers drept o recompensare a atacului comis de Hamas la 7 octombrie 2023 – atac în urma căruia 1.200 de israelieni au fost uciși, iar 251 luați ostatici.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, aflat într-o vizită oficială în Israel, a declarat că negocierile pentru o soluție cu două state trebuie să înceapă, dar că Germania va recunoaște un stat palestinian doar la finalul acestui proces.
O fereastră tot mai îngustă pentru soluții politice
Pe fundalul escaladării umanitare și al impasului diplomatic, vizita lui Steve Witkoff și eforturile administrației Trump se înscriu într-o strategie care încearcă să sprijine Israelul în atingerea obiectivelor sale de securitate, dar care riscă să adâncească ruptura cu aliații tradiționali din Europa. Cu mii de vieți în joc și o regiune la limita colapsului, orice inițiativă care poate contribui la o pauză în ostilități și la creșterea accesului la ajutor umanitar devine esențială.
În același timp, perspectiva unei soluții politice de durată pare tot mai îndepărtată, pe măsură ce pozițiile se radicalizează și încrederea între părți continuă să se erodeze.
Sursă foto: reuters
