Acordul comercial dintre SUA și Regatul Unit: între simbolism diplomatic și bariere economice persistente
Trump și Starmer semnează un acord comercial – Într-un gest cu miză geopolitică și economică, președintele american Donald Trump și prim-ministrul britanic Keir Starmer au anunțat joi semnarea unui acord comercial bilateral limitat între SUA și Regatul Unit. Deși documentul este prezentat drept un „acord revoluționar”, păstrarea taxelor de 10% pentru numeroase produse și absența unor concesii majore sugerează mai degrabă un început strategic decât o resetare profundă a relațiilor comerciale post-Brexit.
Un acord parțial: reduceri modeste de tarife și menținerea barierelor
Anunțul oficial, făcut în cadrul unei conferințe de presă comune – cu Starmer conectat prin difuzor – evidențiază ambiția celor două guverne de a reporni o relație economică afectată de valurile protecționiste recente. Președintele Trump a lăudat acordul, afirmând că „deschide o piață extraordinară pentru noi”, în timp ce premierul britanic a declarat: „Aceasta este o zi cu adevărat fantastică, istorică”.
Cu toate acestea, acordul este departe de o liberalizare totală. Rămân în vigoare tarifele americane de 10% pentru o gamă largă de produse britanice – inclusiv pentru industria auto. Potrivit declarațiilor oficiale, doar 100.000 de vehicule britanice vor beneficia de taxa redusă, comparativ cu nivelul anterior de 27,5%. În paralel, se oferă o deschidere modestă pentru carnea de vită americană pe piața britanică, fără a compromite standardele alimentare existente – un angajament cheie al guvernului laburist.
Dinamica geo-economică: între presiunea piețelor și mesajul către China
Contextul acordului este marcat de o nouă ofensivă tarifară lansată de Trump în aprilie, care a inclus măsuri de retorsiune împotriva a 57 de parteneri comerciali. Scopul declarat: reducerea deficitului comercial al SUA, estimat la 1.200 de miliarde de dolari. Acordul cu Londra este văzut ca un model „favorabil” pentru alți parteneri, dar și ca un gest menit să calmeze piețele internaționale, afectate de volatilitatea deciziilor Casei Albe.
Indicele bursier S&P 500 a crescut cu peste 1% după anunț, impulsionat de entuziasmul investitorilor. Producătorii implicați direct în acord – precum Boeing și Rolls-Royce – au înregistrat creșteri semnificative. Exporturile de carne de vită, etanol și motoare aeronautice sunt printre principalele produse vizate.
Reacții divergente: entuziasm politic, rezerve în mediul de afaceri
Deși retorica oficială este pozitivă, reprezentanții mediului de afaceri britanic-american și-au exprimat dezamăgirea față de lipsa unei eliminări totale a tarifelor. Peter Mandelson, ambasadorul Marii Britanii la Washington, a încercat să tempereze așteptările: „Aici nu este o fotografie. Este un film. Acesta continuă”.
Un element notabil este tratamentul preferențial promis Regatului Unit în cadrul investigațiilor tarifare legate de securitatea națională (Secțiunea 232), ceea ce ar putea oferi un scut parțial pentru industriile farmaceutice și de semiconductori.
Efecte economice și calcule politice: realism în loc de triumfalism
În termeni economici, acordul va genera, potrivit estimărilor oficiale, 6 miliarde de dolari în venituri anuale pentru SUA și va deschide piețe de 5 miliarde de dolari pentru exporturile americane. Impactul imediat asupra PIB-ului Marii Britanii este însă limitat. Economiștii avertizează că beneficiile reale vor fi condiționate de implementarea viitoarelor faze ale cooperării comerciale și de clarificarea aspectelor încă vagi, precum tratamentul produselor farmaceutice.
Citește și: Relația Londra – Paris la răscruce: Macron presează dur, în timp ce Starmer caută o cale de reconciliere cu UE
În plan politic, acordul servește ambelor administrații: Trump încearcă să arate flexibilitate negociatoare în fața presiunii internaționale, în timp ce Starmer marchează o victorie diplomatică utilă într-un moment în care economia britanică are nevoie de relansare. Dar compromisul este vizibil: menținerea taxei pe serviciile digitale, evitarea importurilor controversate de carne cu hormoni și lipsa unei strategii comerciale clare față de China.
Un pact tactic, dar nu strategic
Acordul comercial Trump–Starmer reprezintă un pas important în normalizarea relațiilor bilaterale, dar este, în esență, un compromis tactic. Lipsa unei liberalizări comerciale substanțiale și menținerea unor tarife-cheie demonstrează că decuplarea Regatului Unit de politicile comerciale agresive ale Washingtonului este încă departe. Deși marchează un moment de respiro în „războiul tarifelor”, pactul nu oferă încă un cadru durabil pentru o integrare economică profundă între cele două economii majore. Pentru Starmer, provocarea rămâne aceea de a păstra echilibrul între relațiile cu SUA, UE și China – fără a aliena niciunul dintre acești poli de putere comercială.
Sursă foto: Reuters
