Zid de drone – Summitul a avut loc la doar câteva zile după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul aerian danez, determinând închiderea temporară a mai multor aeroporturi. Incidentul a declanșat o mobilizare fără precedent: mai multe state europene au trimis trupe și sisteme anti-drone în sprijinul autorităților daneze pentru protejarea reuniunii.
Până vineri, toate zborurile de drone civile deasupra Danemarcei sunt interzise. Deși autoritățile de la Copenhaga nu au acuzat oficial nicio parte, premierul Mette Frederiksen a sugerat că Rusia ar putea fi responsabilă.
„Un război hibrid împotriva Europei”
„Este un tipar pe care trebuie să-l observăm și, în opinia mea, acest tipar este, în esență, un război hibrid împotriva Europei. Iar la acest lucru trebuie să reacționăm”, a declarat Frederiksen jurnaliștilor.
La rândul său, premierul finlandez Petteri Orpo a susținut ideea construirii unui sistem continental de apărare împotriva dronelor, subliniind necesitatea unei rețele de senzori și arme capabile să identifice, să urmărească și să neutralizeze amenințările.
„Rusia va continua și trebuie să fim pregătiți. Trebuie să ne consolidăm capacitatea de reacție”, a afirmat Orpo.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că incidentele din spațiul aerian danez demonstrează nevoia urgentă de „sisteme de pre-alertă” și de o cooperare strânsă între statele membre.
Rusia neagă orice implicare
Reacția Moscovei a venit prompt. Kremlinul a negat orice responsabilitate pentru dronele care au survolat Danemarca, a respins acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian estonian și a precizat că nu a avut intenția de a lansa drone spre Polonia.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a criticat ideea unei infrastructuri europene de apărare împotriva dronelor: „Așa cum a arătat istoria, construirea de ziduri este întotdeauna o idee proastă”.
Cu toate acestea, oficialii europeni au susținut că ultimele incidente se înscriu într-un „tipar” al acțiunilor provocatoare venite dinspre Rusia, care urmărește să testeze limitele defensive ale UE și să semene neîncredere în rândul cetățenilor.
„Rusia încearcă să ne testeze. Dar încearcă și să creeze diviziuni și anxietate în societățile noastre. Nu vom permite acest lucru”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Activele înghețate ale Rusiei, alt subiect fierbinte
Pe lângă discuțiile privind apărarea antidrone, summitul a oferit liderilor europeni și primul prilej de a dezbate propunerea Comisiei privind utilizarea activelor rusești înghețate în UE pentru finanțarea unui împrumut dedicat Ucrainei.
Deși ideea a fost susținută vocal de mai mulți lideri, alții s-au arătat mai rezervați, invocând riscurile juridice și posibilele represalii. Kremlinul a reacționat calificând propunerea drept „furt pur”.
Președintele Donald Trump, aflat în contact direct cu liderii europeni în marja summitului, a cerut Uniunii Europene să-și asume o mai mare responsabilitate, atât în consolidarea apărării continentale, cât și în sprijinirea Ucrainei.
Lipsa unei strategii clare pentru „zidul de drone”
Deși conceptul de „zid de drone” a fost propus încă din luna trecută de Ursula von der Leyen, în contextul unei serii de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez, Comisia Europeană nu a prezentat încă un plan detaliat privind costurile, implementarea sau operarea sistemului.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut ideea, calificând-o drept „necesară și oportună”. Rămâne, însă, de văzut cât de rapid vor reuși statele membre să treacă de la concept la realitate, în contextul în care provocările de securitate se multiplică.
Sursă foto: reuters
