Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu vicepreședintele american JD Vance și cu secretarul de stat Marco Rubio, în marja vizitei sale oficiale la Roma, unde a participat la ceremonia de inaugurare a Papei Leon al XIV-lea. În cadrul întrevederii, liderul ucrainean a prezentat poziția Kievului privind recentele negocieri de pace cu Rusia, desfășurate la Istanbul, calificând cerințele formulate de delegația rusă drept „nerealiste”.
Zelenski a reiterat angajamentul Ucrainei față de o „diplomație autentică” și a subliniat necesitatea unui armistițiu „complet și necondiționat”, care să pună capăt suferinței civile și distrugerii infrastructurii. „Ucraina este pregătită pentru o pace justă, însă aceasta nu poate fi dictată de agresor”, a transmis președintele într-un mesaj publicat pe platforma X.
Pe lângă dosarul negocierilor de pace, discuțiile cu oficialii americani au vizat impunerea de noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, situația de pe front, precum și o posibilă înțelegere privind un schimb de prizonieri, aproximativ 1.000 de persoane de fiecare parte. Zelenski a insistat asupra necesității de a menține o presiune constantă asupra Kremlinului, până când acesta va accepta să oprească ostilitățile și să revină la masa negocierilor în termeni echitabili.
Pe plan diplomatic, liderii europeni, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, doresc să aibă o consultare directă cu fostul președinte american Donald Trump, înaintea convorbirii telefonice pe care acesta urmează să o aibă luni cu președintele rus Vladimir Putin. Conform surselor diplomatice, cei trei lideri încearcă să-și coordoneze pozițiile privind conflictul din Ucraina, într-un context geopolitic tensionat.
Până acum, aceștia au avut două runde de discuții telefonice cu Trump, la care s-a alăturat și premierul polonez Donald Tusk. Trump a anunțat că va purta o discuție cu Putin luni dimineață, urmând ca ulterior să vorbească cu Zelenski și alți lideri NATO.
Între timp, Ucraina a fost ținta celui mai intens atac cu drone rusești de la începutul invaziei la scară largă în februarie 2022. Conform armatei ucrainene, Rusia a lansat 273 de drone kamikaze într-un singur val de atac, depășind precedentul record de 267 de drone înregistrat în februarie.
Atacurile au provocat victime în Kiev, o femeie a murit, iar trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite. Regiunile Dnipropetrovsk și Donețk au fost, de asemenea, puternic lovite. Forțele ucrainene au declarat că au reușit să doboare 88 de drone, însă restul au fost lansate spre ținte nedezvăluite. Din motive de securitate, autoritățile nu au oferit detalii despre pagubele exacte.
Valul de atacuri vine în contextul în care Rusia pare să își intensifice campania militară ca răspuns la presiunea internațională tot mai puternică. Deși la Istanbul s-a convenit asupra unui schimb de prizonieri, Moscova a refuzat orice inițiativă de armistițiu înainte de semnarea unui acord politic mai amplu.
Totodată, Kremlinul a reacționat la amenințările cu sancțiuni suplimentare venite din partea Uniunii Europene și Statelor Unite, declarând că nu se va lăsa intimidat de „ultimatumuri și presiuni externe”. Noul pachet de sancțiuni anunțat de UE vizează în special sectoarele financiar și energetic, în contextul în care Moscova a refuzat să participe la negocieri bilaterale în Turcia.
Cu toate aceste restricții, analiștii occidentali recunosc că economia rusă dă dovadă de o reziliență surprinzătoare. În ciuda accesului limitat la tehnologie occidentală și a izolării financiare, Rusia continuă să obțină venituri substanțiale din exporturile de petrol și gaze, menținând astfel capacitatea de a finanța războiul.
Aceste evoluții subliniază complexitatea conflictului din Ucraina și limitele presiunii economice ca instrument unic de descurajare. În lipsa unor soluții diplomatice viabile, confruntarea militară și jocurile geopolitice par departe de un deznodământ clar.
Sursa foto: Freddie Everett/US Department of State/dpa
Să auzim de bine!
