Instanța UE se pronunță într-un caz cu implicații majore pentru viitorul Comisiei
Von der Leyen sub presiune în „Pfizergate” – Curtea de Justiție a Uniunii Europene este chemată miercuri să decidă dacă refuzul Comisiei de a publica mesajele text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, constituie o încălcare a normelor europene de transparență. Hotărârea este așteptată cu interes nu doar de presa internațională, ci și de societatea civilă, care acuză lipsa de claritate în procesul de negociere a celui mai mare contract de vaccinare încheiat de UE.
Disputa se concentrează pe statutul juridic al mesajelor text – dacă acestea trebuie considerate documente administrative și, implicit, să fie accesibile publicului. Comisia susține că astfel de mesaje nu sunt echivalente cu documentele oficiale, în timp ce activiștii și presa invocă dreptul cetățenilor de a cunoaște procesele decizionale care le afectează sănătatea și bugetele publice.
De la contracte de miliarde la acuzații de opacitate instituțională
Controversa a pornit în urma unui interviu publicat de The New York Times în aprilie 2021, în care Albert Bourla menționa că a avut schimburi directe de mesaje cu von der Leyen, ce au dus la „o încredere profundă” și au facilitat încheierea unui acord privind livrarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Acordul, semnat în mai 2021, a fost cel mai mare din portofoliul UE, dar modul în care s-a ajuns la el a fost criticat pentru lipsa de transparență.
Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a concluzionat în 2022 că refuzul Comisiei de a căuta activ mesajele reprezintă un caz de administrare defectuoasă. „Este un semnal de alarmă pentru instituțiile UE”, a afirmat ea, acuzând Comisia de „regres în transparență” sub conducerea lui von der Leyen.
Apărarea Comisiei: “Nu negăm că textele există”
În cadrul audierii din noiembrie la Luxemburg, avocații Comisiei au recunoscut, în cele din urmă, existența mesajelor text. “Nu negăm că ele [textele] există”, a declarat avocatul Paolo Stancanelli. Comisia a susținut că respectivele schimburi nu au avut caracter contractual, ci au fost „conversații obișnuite în contextul pandemiei”.
Judecătorii s-au arătat sceptici în fața acestei apărări. Paul Nihoul a remarcat „dosarul relativ confuz”, iar colegul său José Martín y Pérez de Nanclares a criticat lipsa de diligență a Comisiei în explicarea refuzului său. În plus, întrebările privind modul în care s-a căutat mesajele – dacă s-au verificat telefoanele, facturile sau s-a discutat direct cu von der Leyen – au rămas fără răspunsuri convingătoare.
Impactul politic și juridic: testul de integritate al Comisiei
Pentru von der Leyen, aflată la începutul unui nou mandat, verdictul Curții ar putea deveni definitoriu. În timp ce încearcă să mențină coeziunea instituțională într-un peisaj politic european tot mai fragmentat, această speță riscă să-i compromită autoritatea morală și angajamentele privind guvernanța transparentă.
Deja, Parchetul European a confirmat că anchetează Comisia în legătură cu modul în care au fost gestionate negocierile privind achizițiile de vaccinuri. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a confirmat că mai mulți oficiali au fost audiați recent în acest sens.
Transparența – între obligație legală și vulnerabilitate politică
„Pfizergate” transcende o simplă dispută juridică despre mesaje text. Este o oglindă în care instituțiile europene își văd limitele – între nevoia de eficiență în criză și obligația de transparență față de cetățeni. Dacă decizia Curții va sancționa refuzul Comisiei, va crea un precedent esențial pentru cultura transparenței în UE. În caz contrar, riscul este acela de a eroda încrederea publică în integritatea procesului decizional european.
Citește și: Israelul neagă un acord de încetare a focului cu Hamas: Eliberarea unui ostatic american nu oprește ofensiva din Gaza
Indiferent de verdict, momentul oferă o oportunitate rară pentru Bruxelles de a arăta că este dispus să își supună puterea unui control democratic autentic. Așa cum avertiza Emily O’Reilly: „Secretul nu poate fi norma în elaborarea politicilor care afectează întreaga Europă”.
Sursă foto: EPA
