După cum a informat The Moscow Times, Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a aprobat un pachet de sancțiuni împotriva fostului consilier din cadrul administrației prezidențiale, Oleksii Arestovici, precum și împotriva altor 14 persoane, acuzate de „răspândirea de narațiuni în consonanță cu propaganda rusă”. Decretul a fost semnat la 1 mai. Arestovici a fost lipsit definitiv de distincțiile de stat și, pentru o perioadă de 10 ani, i-au fost înghețate activele, i s-a interzis desfășurarea de operațiuni comerciale, transferul de capital peste hotare, intrarea pe teritoriul Ucrainei, difuzarea de materiale media în țară, precum și participarea la procese de privatizare sau închiriere a bunurilor de stat.
Arestovici a demisionat din funcția de consilier extern al administrației Zelenski în ianuarie 2023, după ce a afirmat că racheta rusă care a provocat moartea a 46 de persoane la Dnipro a lovit un bloc de locuințe din cauza sistemului ucrainean de apărare antiaeriană. Ulterior, și-a cerut scuze și a calificat declarația drept o greșeală. În noiembrie același an, el a anunțat că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale și a propus renunțarea la recucerirea teritoriilor anexate de Rusia prin mijloace militare. Aceste afirmații au dus la deschiderea a două dosare penale împotriva sa: unul pentru „propagandă a violenței” (ca urmare a unor declarații privind femeile), iar celălalt pentru mărturie mincinoasă într-un conflict cu un deputat din Rada Supremă referitor la limba rusă. În prezent, Arestovici locuiește în afara Ucrainei.
Sancțiunile au fost pregătite de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (CNSAU). Alături de Arestovici, pe lista neagră au fost incluși și bloggerul ucrainean Miroslav Oleșko, liderul partidului interzis „Derjava”, Dmytro Vasileț, politologul Konstantîn Bondarenko, fiul fostului premier Mikola Azarov – Oleksii Azarov, propagandista rusă Anastasia Kașevarova, directorul general al „Rosatom” Aleksei Lihaciov și alții. Arestovici a criticat autoritățile de la Kiev pentru aplicarea sancțiunilor împotriva jurnaliștilor și oamenilor de afaceri, susținând că acestea sunt utilizate ca instrument de eliminare a opozanților politici.
În Federația Rusă, pe numele lui Arestovici au fost deschise de asemenea dosare penale, inclusiv pentru „apel public la terorism” și pentru „răspândirea de informații false despre armată”. El a fost inclus pe lista persoanelor desemnate drept „teroriști și extremiști” și a fost arestat în contumacie.
Cazul sancționării lui Oleksii Arestovici de către administrația Zelenski reflectă o tendință tot mai vizibilă în politica internă a Ucrainei post-2022: consolidarea puterii executive prin mijloace administrative și represive, inclusiv împotriva foștilor aliați deveniți critici. În contextul războiului cu Rusia, Kievul a legitimat extinderea instrumentarului securitar pentru a combate ceea ce este definit oficial drept „amenințări informaționale” sau „narațiuni pro-ruse”. Însă granița dintre combaterea propagandei ostile și limitarea libertății de exprimare devine tot mai difuză.
Arestovici, cunoscut pentru stilul său nonconformist și criticile din ce în ce mai apăsate la adresa guvernării, a devenit un simbol al opoziției moderate — nu proruse, ci sceptice față de abordarea oficială în război și reconstrucție. Prin sancționarea lui, autoritățile ucrainene transmit un mesaj clar: orice deviere de la linia narativă centrală va fi penalizată sever, indiferent de popularitate sau trecutul politic.
În același timp, folosirea sancțiunilor economice, a interdicțiilor media și a interzicerii candidaturii sau accesului la stat sugerează o instrumentalizare politică a aparatului de securitate, comparabilă cu ceea ce Ucraina a criticat ani la rând în regimul rusesc. Astfel, cazul Arestovici ridică semne de întrebare privind echilibrul între securitate și democrație într-o Ucraină aflată în plin proces de redefinire identitară și instituțională.
Sursa poza: point.md
