Rusia și Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte eliberând câte 146 de persoane, într-o tranzacție intermediată de Emiratele Arabe Unite.
Ministerul rus al Apărării a declarat că soldații repatriați se află acum în Belarus, unde primesc asistență medicală și psihologică. Printre cei returnați de Kiev s-au numărat și opt civili ruși din regiunea Kursk.
Volodimir Zelenski a confirmat schimbul pe Telegram, postând imagini cu prizonieri eliberați, unii aflați în detenție încă din 2022, inclusiv un jurnalist capturat la scurt timp după începutul invaziei. Președintele ucrainean a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru rolul lor în facilitarea acordului și a subliniat că noi schimburi sunt posibile datorită capturilor recente de soldați ruși.
Moscova, însă, a criticat Kievul pentru întârzierea repatrierii civililor din Kursk, o regiune lovită anul trecut de incursiuni ucrainene. Vladimir Medinski, fost negociator șef al Rusiei, a acuzat Ucraina că returnează locuitorii „în loturi mici, pe baza interesului său imediat de schimb”, susținând că peste 20 de civili așteaptă încă să se întoarcă acasă.
Un nou schimb de prizonieri, până la mijlocul anului 2025, Ucraina a repatriat peste 5.850 de persoane aflate în captivitate în Rusia, în urma schimburilor de prizonieri desfășurate pe parcursul conflictului, conform declarației președintelui Volodimir Zelenski.
Aceste schimburi nu se limitează doar la aspectul umanitar; ele reprezintă și singurele forme tangibile de cooperare în mijlocul unui război caracterizat de retrageri diplomatice.
Tratamentul prizonierilor de război (POW) este reglementat în principal de Convențiile de la Geneva (1949) și de dreptul internațional umanitar. În teorie, statele beligerante trebuie să respecte reguli clare:
Ce prevede legea internațională
-
Protecția vieții și integrității fizice – prizonierii nu pot fi uciși, torturați sau supuși tratamentelor degradante.
-
Asistență medicală – trebuie să primească îngrijire medicală adecvată.
-
Hrănire și adăpost – standardul minim de hrană și condiții de viață trebuie să fie rezonabil.
-
Contact cu familia – au dreptul să trimită și să primească scrisori prin Crucea Roșie Internațională.
-
Interdicția exploatării – nu pot fi forțați să lupte pentru partea adversă sau să fie supuși propagandei.
-
Eliberare după conflict – prizonierii trebuie returnați după încetarea ostilităților.
Cum arată realitatea în războiul Rusia–Ucraina
-
Ucraina susține că permite accesul Crucii Roșii la prizonierii ruși și că respectă normele internaționale, pentru a demonstra legitimitate în fața partenerilor occidentali.
-
Rusia a fost acuzată de ONU și organizații pentru drepturile omului de execuții sumare, tortură, foamete, lipsă de îngrijiri medicale și deportarea prizonierilor. Au existat rapoarte despre condiții dure și abuzuri sistematice în centrele de detenție rusești.
-
Ambele părți s-au acuzat reciproc de abuzuri și tratamente degradante – de exemplu, difuzarea de videoclipuri cu interogatorii sau umilirea prizonierilor, ceea ce contravine Convențiilor de la Geneva.
Rolul Crucii Roșii
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) are mandatul să viziteze prizonieri și să raporteze confidențial condițiile de detenție, însă accesul lor a fost limitat și deseori refuzat de Rusia.
Sursa foto:
