UE se confruntă cu dilema tarifele masive ale lui Trump – Uniunea Europeană deține o „bazookă” comercială la îndemână, dar divergențele interne împiedică o acțiune decisivă. În ciuda mesajului de unitate și proporționalitate transmis de miniștrii comerțului la reuniunea de la Luxemburg din această săptămână, amenințarea tarifelor președintelui american Donald Trump riscă să destabilizeze coeziunea fragilă a blocului.
Negociere vs. confruntare
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat dorința UE de a negocia, oferind un model tarifar „zero pentru zero” pentru bunurile industriale, care include automobile, medicamente, produse chimice, materiale plastice și utilaje. Aceasta este abordarea conciliantă – un „morcov” ușor de oferit, având în vedere că tarifele industriale dintre UE și SUA au fost tradițional reduse.
Pe de altă parte, UE încearcă să proiecteze putere, sperând că volatilitatea piețelor financiare cauzată de măsurile lui Trump îl va determina să cedeze. Totuși, statele membre sunt divizate în privința măsurilor de răspuns.
„Arma nucleară” comercială a UE
Instrumentul de Combatere a Coerciției (ACI), încă nefolosit, ar permite UE să lovească sectoare cheie americane, precum serviciile financiare și tehnologice. Tarifele lui Trump, care afectează exporturi europene de 380 de miliarde de euro, reprezintă exact tipul de presiune economică pentru care a fost creat ACI.
Totuși, chiar dacă SUA se pregătește să majoreze taxele vamale la 20% pentru toate bunurile UE (pe lângă tarifele existente de 25% pe oțel, aluminiu și autoturisme), blocul nu este încă pregătit să tragă pe „bazooka”. Un ministru european a avertizat că astfel de măsuri ar declanșa un război comercial deschis.
Tarifele UE: o listă selectivă
Conform unui document intern citat de POLITICO, Comisia analizează impunerea unor taxe de până la 25% pe o gamă largă de produse americane, ca replică la măsurile SUA privind oțelul și aluminiul. Miercuri, guvernele UE vor vota acest plan, care ar viza exporturi precum soia, porumb dulce, orez, migdale, suc de portocale, afine, tutun, metale, textile și produse cosmetice.
Valoarea totală a exporturilor afectate se ridică la 22,1 miliarde de euro (pe baza datelor Eurostat din 2024), o sumă mai mică decât cea inițială, după ce țări precum Franța, Irlanda, Italia și Spania au reușit să excludă anumite produse, cum ar fi bourbonul din Kentucky.
Diviziuni între statele membre
Franța, Germania și Spania susțin ferm o poziție dură.
Robert Habeck, ministrul german al economiei, a declarat: „Trebuie să analizăm cu atenție [ACI]. Acestea sunt măsuri care depășesc politica vamală, acoperind și servicii digitale.”
Carlos Cuerpo, omologul său spaniol, a fost de acord: „ACI este acolo pentru a fi folosit dacă este necesar. Dar mesajul UE ar trebui să rămână pozitiv. Nu trebuie să excludem nicio opțiune.”
Totuși, doar câțiva miniștri au cerut deschis utilizarea tuturor instrumentelor, inclusiv a ACI. Un diplomat european a confirmat că majoritatea statelor membre preferă măsuri moderate, cu excepția a aproximativ 20% care susțin o escaladare.
Prudența Irlandei și Italiei
Irlanda și Italia, ale căror sectoare farmaceutic și vitivinicol sunt direct afectate, adoptă o poziție mai precaută.
Simon Harris, ministrul irlandez de comerț, a avertizat: „Utilizarea ACI ar fi o escaladare radicală într-un moment în care trebuie să căutăm dezamorsarea tensionărilor. Este opțiunea nucleară.”
Citește și: SUA își redistribuie forțele
Antonio Tajani, ministrul italian de externe, a propus amânarea intrării în vigoare a contramăsurilor UE de la 15 aprilie la 30 aprilie. În plus, premierul Giorgia Meloni, apropiată de Trump, ezită să sprijine o poziție unitară a UE, inclusiv în domeniul comerțului și apărării.
Riscul unei escaladări
Dacă UE folosește prea devreme arma cea mai puternică, nu va mai avea opțiuni de retragere. Comisia Europeană se află într-o poziție delicată, având de luat decizii privind amendarea Apple și Meta pentru încălcări ale regulilor de concurență digitală – măsuri care ar putea înrăutăți relațiile transatlantice.
Maroš Šefčovič, șeful comerțului UE, a evitat să specifice ce instrumente vor fi utilizate: „Răspunsul nostru este gradual, concentrat doar pe oțel și aluminiu. Am încercat să creăm spațiu pentru negociere, dar până acum nu am văzut angajament din partea SUA.”
Concluzie
UE se află la un răscruce: să negocieze pe cale diplomatică sau să riposteze cu fermitate. În timp ce unele state membre susțin o abordare dură, altele preferă prudenta, temându-se de consecințele unui război comercial total. Decizia de miercuri va clarifica dacă blocul va opta pentru morcov sau băț – sau o combinație a ambelor.
Sursă foto: rfi.fr
