China, între sprijinul pentru Rusia și miza reconstrucției Ucrainei: competiția economică ajunge la frontiera NATO
Războiul din Ucraina se desfășoară pe câmpul de luptă, dar competiția pentru ceea ce va urma după încetarea ostilităților a început deja. În timp ce relațiile economice și comerciale dintre China și Rusia contribuie la reziliența economiei ruse, Beijingul își păstrează simultan canalele către Kiev și ar putea încerca să obțină o poziție importantă în reconstrucția Ucrainei. Pentru Occident, problema nu este exclusiv economică: infrastructura, energia, telecomunicațiile și finanțarea unei viitoare Ucraine reconstruite vor avea implicații directe asupra securității flancului estic al NATO și asupra integrării țării în Uniunea Europeană.
Această dilemă este analizată într-un articol publicat de The Washington Times și semnat de Antonia Pup, bursieră Fulbright și asistent universitar la Universitatea Georgetown, și Angela Howard, analist în cadrul Centrului pentru Putere Economică și Financiară al Foundation for Defense of Democracies.
Argumentul central este că Statele Unite și partenerii occidentali riscă să se concentreze asupra necesităților militare imediate ale Kievului fără să construiască în paralel o strategie economică suficient de solidă pentru perioada postbelică.
„SUA ajută Ucraina să supraviețuiască războiului, dar cu ce scop? Dacă SUA vor rata faza reconstrucției, Ucraina va rămâne, cel mai probabil, o țară ruinată sau va fi readusă la viață sub umbra Beijingului”
Reconstrucția devine o componentă a competiției strategice
Miza este uriașă. Reconstrucția Ucrainei ar putea deveni cel mai amplu program european de acest tip de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Evaluările Băncii Mondiale citate în material indică necesități de aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu, echivalentul a aproximativ trei ori PIB-ul Ucrainei.
O asemenea diferență între capacitățile financiare interne și necesarul de capital creează inevitabil dependență de finanțarea externă. Iar cine finanțează reconstrucția poate dobândi influență asupra infrastructurii, lanțurilor de aprovizionare, industriei, telecomunicațiilor și energiei.
Din perspectivă strategică, reconstrucția nu poate fi separată de securitate.
O centrală electrică, o rețea 5G, o cale ferată sau un port sunt investiții comerciale în timp de pace, dar devin infrastructură strategică într-o criză militară. Experiența războiului a demonstrat cât de repede infrastructura civilă poate deveni parte a sistemului logistic care susține operațiunile militare.
China operează simultan pe două direcții
Poziționarea Beijingului este cu atât mai interesantă cu cât acesta își păstrează relațiile economice cu Rusia, fără să rupă legăturile cu Ucraina.
Potrivit analizei citate, companii chineze și-au extins activitățile în sectoare precum energia, agricultura și industria ușoară în teritoriile ucrainene aflate sub ocupație rusă.
Este oferit exemplul carierei Karanski, din apropierea Mariupolului, unde echipamente provenite din China ar fi contribuit la reluarea unei activități oprite încă din 2008. În aceleași regiuni, 79 de filiale bancare ar procesa tranzacții în yuani.
În paralel, Beijingul păstrează relații comerciale cu Ucraina controlată de Kiev, inclusiv prin companii tehnologice importante precum Huawei.
Această abordare permite Chinei să își mențină opțiunile deschise indiferent de evoluția militară a conflictului.
Legătura dintre economia rusă și capacitatea de război
Din perspectivă militară, principala critică occidentală privește relațiile economice dintre Beijing și Moscova.
Achizițiile chineze de energie rusească contribuie la menținerea veniturilor externe ale Rusiei, în timp ce exporturile de componente, utilaje și produse cu dublă utilizare pot avea relevanță pentru baza industrială rusă.
Într-un război de uzură, economia și industria devin parte integrantă a capacității militare. Rusia trebuie să înlocuiască permanent drone, rachete, vehicule, sisteme electronice și muniții, iar accesul la piețe externe reduce efectul izolării economice occidentale.
Din acest motiv, Pup și Howard consideră că furnizarea către Rusia a unor bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, împreună cu achizițiile chineze de energie rusească, ar trebui luate în calcul atunci când vor fi stabilite condițiile de participare la reconstrucția Ucrainei.
588 de miliarde de dolari schimbă însă ecuația
Problema Occidentului este că securitatea economică presupune costuri.
Dacă necesarul reconstrucției se apropie de 588 de miliarde de dolari, simpla limitare a accesului capitalului chinez nu rezolvă problema. Statele occidentale trebuie să ofere o alternativă suficient de competitivă.
China dispune de experiență în finanțarea și construirea rapidă a infrastructurii prin Inițiativa „Centura și Drumul”. Pentru o Ucraină devastată de război, ofertele avantajoase financiar ar putea deveni greu de refuzat dacă alternativele occidentale sunt mai lente sau insuficiente.
Aici apare adevărata vulnerabilitate: diferența dintre necesarul uriaș de investiții și disponibilitatea efectivă a capitalului occidental.
Investițiile ieftine pot avea un preț strategic
O eventuală prezență masivă a companiilor chineze în telecomunicații, energie, porturi sau infrastructura digitală ucraineană ar ridica probleme diferite de cele ale investițiilor comerciale obișnuite.
Ucraina este candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și se află direct pe flancul estic al NATO. Infrastructura construită astăzi va trebui să deservească timp de decenii o economie care urmărește integrarea în spațiul european.
Potrivit analizei citate, Kievul nu dispune încă de un mecanism de filtrare a investițiilor străine comparabil cu sistemul american CFIUS. Absența unui asemenea instrument ar putea crește vulnerabilitatea în fața investițiilor care par atractive financiar, dar implică riscuri de securitate.
Reconstrucția Ucrainei va fi și o competiție industrială
Există și o dimensiune economică mai largă. Sute de miliarde de dolari destinați reconstrucției înseamnă contracte pentru centrale energetice, construcții, telecomunicații, căi ferate, poduri, echipamente industriale și digitalizare.
Companiile care vor câștiga aceste contracte nu vor obține doar venituri. Ele vor contribui la definirea standardelor tehnologice și industriale ale Ucrainei pentru următoarele decenii.
De aceea, competiția dintre Occident și China pentru reconstrucție poate deveni o confruntare pentru arhitectura economică a unei țări aflate între piața europeană și spațiul eurasiatic.
Occidentul trebuie să decidă ce înseamnă victoria economică
Problema ridicată de această competiție depășește întrebarea dacă firmele chineze ar trebui sau nu să primească anumite contracte. O excludere generală ar avea propriile costuri economice și juridice, iar participarea fără criterii de securitate ar putea crea dependențe pe termen lung.
Pentru SUA și Europa, provocarea este construirea unei strategii care să combine finanțarea, investițiile private, securitatea infrastructurii și integrarea economică europeană a Ucrainei.
Pup și Howard sintetizează poziția lor astfel:
„Beijingul nu trebuie să profite de pe urma contractelor de reconstrucție pentru însăși infrastructura la care a pus umărul să fie distrusă. SUA au sprijinit lupta Ucrainei de a scăpa de sub jugul unei dictaturi, nu o pot lăsa acum să alunece în orbita economică a alteia”
Următorul front poate fi construit din beton, cabluri și capital
Din perspectivă militară și economică, reconstrucția Ucrainei nu va reprezenta doar repararea distrugerilor războiului. Va determina cine construiește infrastructura critică, cine furnizează tehnologia, cine finanțează proiectele și de cine va depinde economia ucraineană.
China dispune de capital, capacitate industrială și experiență în utilizarea investițiilor externe pentru extinderea influenței economice. Occidentul dispune, la rândul său, de avantajul integrării Ucrainei în arhitectura economică europeană și de relația politică construită prin sprijinul acordat Kievului în timpul războiului.
Miza finală este, așadar, mai mare decât împărțirea unor contracte de sute de miliarde de dolari. Dacă Ucraina va fi reconstruită, modul în care va fi finanțată și tehnologiile pe care se va baza vor contribui la definirea orientării sale strategice pentru următoarele decenii.
Sursă foto: IA
