Melenchon pune datoria Franței în centrul luptei prezidențiale: pariul radical care provoacă establishmentul economic
Jean-Luc Melenchon transformă problema datoriei publice într-una dintre principalele teme ale viitoarei confruntări prezidențiale din Franța. Liderul Franței Neînfrânte propune o soluție radicală pentru dificultățile financiare ale țării: înghețarea unei părți importante a datoriei publice aflate în portofoliul Eurosistemului, după ce anterior promisese că va „da foc” acesteia.
În esență, candidatul prezidențial de extremă stânga urmărește obținerea unui acord din partea Băncii Centrale Europene care să permită renunțarea la plata dobânzilor pentru o tranșă masivă de obligațiuni franceze. Ideea depășește însă cadrul unei simple dispute despre politica bugetară. Ea pune în discuție raportul Franței cu regulile zonei euro, independența politicii monetare și limitele intervenției BCE, într-un moment în care nivelul datoriei franceze și costurile de finanțare au devenit teme politice majore.
Propunerea lansată de unul dintre principalii candidați la președinție a provocat deja reacții dure din partea economiștilor și politicienilor, care avertizează că o asemenea abordare ar putea afecta atât stabilitatea economică a Franței, cât și funcționarea Uniunii Europene.
Prim-ministrul Sebastien Lecornu a calificat ideea drept „escrocherie în forma sa cea mai pură”. Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, a descris propunerea drept „prostii”, iar fostul comisar european Thierry Breton a publicat un editorial împotriva acesteia.
O datorie de peste 3,5 trilioane de euro schimbă agenda politică
Dincolo de criticile privind soluția avansată de Melenchon, adversarii săi politici nu pot ignora amploarea problemei asupra căreia acesta insistă. Datoria publică a Franței depășește 3,5 trilioane de euro și reprezintă 117,5% din PIB, transformând finanțele publice într-o preocupare importantă pentru electorat.
Nivelul îndatorării amenință deja eforturile guvernului condus de Sebastien Lecornu de reducere a deficitului. Franța se numără printre statele puternic expuse creșterii globale a costurilor de împrumut, iar problema fundamentală este încrederea investitorilor.
Dacă piețele ar începe să se îndoiască de capacitatea sau disponibilitatea guvernului francez de a-și rambursa obligațiunile, investitorii ar putea evita titlurile franceze. Într-un asemenea scenariu, Parisului i-ar deveni mult mai dificil să atragă finanțarea necesară funcționării statului.
Această vulnerabilitate explică de ce propunerea lui Mélenchon, chiar contestată fiind, are potențialul de a rămâne în centrul dezbaterii.
Melenchon intră devreme în cursă și câștigă teren
Pe măsură ce competiția pentru alegerile prezidențiale de anul viitor se intensifică, controversa privind datoria scoate în evidență și diferența de ritm dintre Melenchon și o parte dintre adversarii săi.
Veteranul stângii franceze și-a lansat candidatura cu luni înaintea rivalilor. În timp ce numeroși competitori încă încearcă să își consolideze pozițiile și taberele politice, liderul Franței Neînfrânte dispune deja de o temă economică puternică și de o mașinărie electorală mobilizată.
Un sondaj Toluna Harris Interactive publicat luni îl creditează cu 17%. Rezultatul îl plasează la egalitate pe poziția a doua cu principalul candidat centrist, fostul prim-ministru Edouard Philippe, și îi oferă o poziție competitivă pentru calificarea în turul al doilea, unde probabil s-ar confrunta cu lidera extremei drepte, Marine Le Pen.
Un duel Melenchon-Le Pen ar avea implicații mult mai ample decât confruntarea dintre două personalități politice. Indiferent de rezultat, următorul președinte al Franței ar fi ales în baza unei platforme explicit ostile unei părți importante din ortodoxia economică ce a modelat uniunea monetară europeană în ultimii 27 de ani.
Joi, Melenchon și Le Pen urmează să fie interogați împreună cu alți cinci candidați prezidențiali importanți într-o dezbatere organizată de Medef, principalul lobby de afaceri din Franța. Finanțele publice și controversata propunere privind datoria sunt de așteptat să ocupe un loc important în discuții.
„Subiectul este aici pentru a rămâne”, a declarat Aurore Lalucq, membră a Parlamentului European și o aliată importantă a principalului rival de centru-stânga al lui Melenchon, europarlamentarul Raphael Glucksmann. Totuși, Lalucq avertizează împotriva soluțiilor simplificate: „problema datoriei, ca orice altceva, necesită o abordare nuanțată”.
De la miting electoral la contestarea arhitecturii zonei euro
Într-un discurs susținut duminică, Melenchon i-a atacat pe „incompetenții” din guvern, despre care afirmă că au împins Franța spre „ruină și haos”.
Discursul a avut loc pe o scenă instalată deasupra apei, într-un centru de conferințe de pe malul lacului din Chateauneuf-sur-Isere, în apropiere de Valence. În fața miilor de simpatizanți, liderul Franței Neînfrânte a adus în centrul unui miting electoral un subiect asociat în mod obișnuit mai degrabă reuniunilor tehnice ale bancherilor centrali: Banca Centrală Europeană și volumul datoriei publice franceze deținut de aceasta.
„Economia franceză se clătina în pragul recesiunii; acum este pe cale să se prăbușească”, a spus Melenchon. Argumentul său este că BCE ar trebui să intervină direct asupra poverii datoriei acumulate de statele europene, în special în perioada pandemiei. „Banca Centrală Europeană poate și trebuie să înghețe datoria guvernelor (europene), începând cu datoria acumulată în timpul pandemiei de Covid-19”, a adăugat liderul Franței Neînfrânte.
Melenchon dezvoltă astfel o idee prezentată inițial la începutul verii, când promisese că va „da foc” datoriei deținute de Eurosistem, cea mai mare parte a titlurilor franceze respective aflându-se în portofoliul Băncii Franței.
Eurosistemul, alcătuit din BCE și băncile centrale naționale ale statelor din zona euro, deține aproximativ o șesime din datoria publică franceză, respectiv aproximativ 600 de miliarde de euro.
O campanie deja mobilizată pentru scrutinul din 2027
Mesajul a fost transmis unei mulțimi de aproximativ 10.000 de persoane, reunite la un eveniment conceput pentru a stabili direcția campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial din 2027.
Diferența față de celelalte tabere politice este vizibilă. Atât centrul-dreapta, cât și centrul-stânga nu au stabilit încă cine este candidatul cel mai bine poziționat pentru a le reprezenta, în condițiile în care aproximativ o duzină de pretendenți se află în competiție.
Adversarii lui Melenchon par însă să împărtășească o concluzie: anularea sau înghețarea unei părți din datorie, în formula propusă de liderul Franței Neînfrânte, riscă să agraveze problemele fiscale ale țării.
„Nu este absolut deloc momentul potrivit, atât din punct de vedere macroeconomic, cât și politic”, pentru o discuție despre anularea datoriei publice, a declarat Lalucq, economist de formație.
Poziția sa este relevantă și pentru că Lalucq, alături de economiști cunoscuți, susținuse o asemenea intervenție la finalul crizei provocate de Covid-19. Între timp însă, argumentează ea, condițiile economice s-au schimbat radical.
Inflația și tratatele europene complică scenariul
Una dintre principalele diferențe este revenirea inflației în centrul preocupărilor economice. Criticii propunerii consideră că o măsură de acest tip ar putea amplifica presiunile inflaționiste.
Există, în același timp, un obstacol juridic fundamental. Tratatele Uniunii Europene interzic BCE să finanțeze sau să salveze direct guvernele statelor din zona euro.
Banca Centrală Europeană a găsit totuși formule de intervenție în momente excepționale. În perioada critică a crizei zonei euro, președintele BCE de atunci, Mario Draghi, s-a angajat să facă „tot ce este necesar” pentru protejarea monedei euro. Intervenții extraordinare au avut loc din nou în timpul crizei provocate de Covid-19.
Problema este dacă asemenea precedente pot justifica o intervenție de natura celei propuse acum de Melenchon sau dacă aceasta ar depăși limitele instituționale ale sistemului monetar european.
O acțiune unilaterală a Franței ar fi și mai controversată. „nesupunere” a fost termenul folosit sâmbătă de Manuel Bompard, principalul locotenent politic al lui Melenchon, în timpul unei conferințe de o oră consacrate subiectului.
Criticii susțin că o asemenea strategie ar putea speria investitorii și, dincolo de impactul asupra Franței, ar putea pune sub semnul întrebării chiar fundamentele zonei euro.
Roland Lescure avertizează asupra unei confruntări cu regulile monedei unice
Ministrul Economiei, Roland Lescure, a respins categoric argumentele lui Melenchon.
„O face genial, dar spune prostii”, a declarat Lescure pentru postul francez BFM TV.
În interpretarea ministrului, intervenția asupra bilanțului Băncii Franței nu ar reprezenta doar o ajustare contabilă sau o schimbare de politică economică, ci ar avea implicații directe asupra apartenenței Franței la cadrul monetar european.
O asemenea manipulare ar echivala cu „părăsirea monedei euro pentru că spui că nu mai respecți regulile casei comune”, a argumentat Lescure.
Aceasta este, de fapt, linia centrală a criticilor adresate proiectului: dacă un stat important din zona euro ar putea decide unilateral că anumite obligații față de propriul sistem de bancă centrală nu mai trebuie tratate conform regulilor existente, precedentul ar putea avea consecințe asupra întregii construcții monetare.
Melenchon găsește și susținători în lumea financiară
Propunerea nu este însă respinsă unanim. Printre participanții la reuniunea organizată în weekend de Franța Neînfrântă s-a aflat Matthieu Pigasse, bancher care a consiliat guvernul grec în timpul crizei financiare și care a obținut recent un contract important pentru restructurarea datoriei Venezuelei.
Pigasse și-a exprimat susținerea pentru proiect în cadrul unei videoconferințe de o oră dedicate subiectului, aducând experiența sa din mediul financiar în sprijinul unei idei care contestă abordarea economică dominantă. Ulterior, Pigasse a dezbătut problema pe platforma X cu Olivier Blanchard, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional.
Blanchard și-a exprimat public dezacordul. „A propune soluții false, a stârni speranțe false este, cred, iresponsabil”, a scris economistul marți.
Criticii acuză Franța că dorește beneficiile euro fără disciplina fiscală
Carsten Brzeski, economist german și director global al departamentului de cercetare macroeconomică al ING, privește controversa prin prisma comportamentului fiscal al Franței în interiorul Uniunii Europene.
În interpretarea sa, problema fundamentală este că Melenchon ar urmări avantajele apartenenței la zona euro fără acceptarea integrală a constrângerilor asociate acesteia.
Franța a încălcat regulile europene privind deficitul în aproape fiecare an din ultimele două decenii, a manifestat un interes limitat pentru anumite reforme structurale, inclusiv reforma pensiilor, și a ignorat frecvent recomandările fiscale ale Comisiei Europene, a susținut Brzeski.
„Indiferent cum vreți să-i spuneți, comentariile lui Melenchon sugerează că acesta ar dori ca BCE să-și reafirme poziția «orice ar fi» și să salveze efectiv guvernele care nu sunt capabile și nu doresc să-și aducă finanțele publice pe o bază sustenabilă.”
Miza politică depășește fezabilitatea economică a propunerii
Pentru Melenchon și aliații săi, succesul politic imediat al inițiativei nu depinde exclusiv de posibilitatea ca BCE să accepte efectiv o asemenea soluție. Câștigul strategic este deja vizibil: liderul Franței Neînfrânte a reușit să transforme ortodoxia fiscală europeană într-un subiect de campanie și să-i oblige pe adversarii săi să răspundă pe terenul ales de el.
„Suntem foarte bucuroși că există o controversă privind datoria”, a declarat Antoine Leaument, deputat în Adunarea Națională din partea Franței Neînfrânte, în marja mitingului. Pentru formațiunea lui Melenchon, dezbaterea despre datorie este strâns legată de viitorul modelului social francez.
„Datoria este scuza folosită pentru a reduce drepturile sociale”, a adăugat Leaument. „Vom accepta orice ne iese în cale. Suntem pregătiți.”
Datoria devine o linie de fractură pentru viitorul politic al Franței
Dincolo de fezabilitatea juridică și economică a planului, strategia lui Jean-Luc Melenchon arată cum datoria publică poate deveni una dintre principalele linii de separație ale alegerilor prezidențiale din 2027. În loc să accepte discuția tradițională despre reducerea deficitului prin ajustări bugetare și reforme, liderul Franței Neînfrânte atacă însăși arhitectura în care aceste politici sunt formulate.
Criticii văd în această abordare un risc pentru credibilitatea financiară a Franței și pentru stabilitatea zonei euro. Susținătorii săi consideră, în schimb, că regulile actuale limitează capacitatea guvernelor de a proteja cheltuielile sociale și că raportarea la datorie trebuie regândită.
În acest context, întrebarea politică nu mai privește exclusiv dimensiunea datoriei franceze, ci și cine ar trebui să suporte costul ajustării acesteia și câtă autonomie poate revendica Parisul în interiorul zonei euro.
Melenchon a reușit, cel puțin pentru moment, să mute această confruntare din zona tehnică a băncilor centrale în centrul campaniei prezidențiale. Faptul că adversarii săi, de la centru până la dreapta radicală, sunt obligați să răspundă propunerii demonstrează forța politică a subiectului, chiar dacă viabilitatea soluției rămâne intens contestată. Într-o Franță cu o datorie de peste 3,5 trilioane de euro, disputa privind regulile fiscale, costurile sociale și relația cu BCE are toate premisele să devină una dintre marile confruntări ale scrutinului din 2027.
Sursă foto: Reuters
