Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării proiectul SMR de la Doicești: „Există probleme serioase de rentabilitate”

Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a exprimat rezerve majore privind viabilitatea proiectului centralei nucleare cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița, avertizând că analiza economică ridică semne serioase de întrebare în legătură cu rentabilitatea investiției.

Proiectul, dezvoltat pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune și bazat pe tehnologia companiei americane NuScale, vizează construirea unei centrale cu o capacitate de 462 MW.

Costuri uriașe și incertitudini economice

Ilie Bolojan a declarat că studiul de fezabilitate realizat pentru proiect indică faptul că energia electrică produsă de viitoarea centrală ar urma să aibă un cost mai mare decât prețurile actuale de pe piață, ceea ce ar afecta direct sustenabilitatea economică a investiției.

„Problema pe care o avem astăzi este că, dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare. Avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem”, a afirmat Bolojan.

Potrivit acestuia, dificultățile nu țin doar de dimensiunea investiției necesare, ci și de lipsa unei perspective clare privind recuperarea costurilor.

„Analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unui astfel de proiect”, a adăugat premierul interimar.

România, între ambiția de pionierat și realitatea financiară

Proiectul SMR de la Doicești a fost prezentat în ultimii ani drept una dintre cele mai importante inițiative strategice din domeniul energiei nucleare din Europa Centrală și de Est, România urmând să devină unul dintre primele state care implementează tehnologia reactoarelor modulare mici dezvoltate de NuScale.

În acest context, Profit.ro a relatat recent că două instituții financiare de stat din SUA ar putea pune la dispoziție finanțări de până la 7,6 miliarde de dolari pentru dezvoltarea centralei.

Totuși, poziția exprimată acum de Ilie Bolojan sugerează o reevaluare serioasă a proiectului la nivel guvernamental.

Ministerul Energiei controlează peste 82% din capitalul Nuclearelectrica, ceea ce înseamnă că Executivul poate influența decisiv continuarea sau blocarea proiectului în cadrul Adunării Generale a Acționarilor.

Semnale de alarmă privind gestionarea proiectului

În declarațiile sale, Bolojan a sugerat că există și probleme legate de modul în care au fost cheltuite resursele financiare până în prezent.

„Și gândiți-vă, că degeaba ai o intenție bună, dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a spus acesta.

Afirmațiile premierului interimar reflectă o schimbare de ton față de optimismul manifestat anterior în jurul proiectului SMR, considerat până recent un simbol al parteneriatului strategic energetic dintre România și Statele Unite.

O decizie cu impact strategic pentru sectorul energetic

Eventuala încetinire sau reevaluare a proiectului de la Doicești ar putea avea implicații importante pentru strategia energetică a României, în special în ceea ce privește tranziția de la producția pe cărbune către surse cu emisii reduse de carbon.

În același timp, dezbaterea privind reactoarele modulare mici devine tot mai intensă la nivel internațional, în condițiile în care multe state analizează dacă această tehnologie poate deveni cu adevărat competitivă din punct de vedere economic și scalabilă la nivel industrial.

Pentru România, dilema este acum una strategică: continuarea unei investiții considerate inovatoare, dar costisitoare și încă insuficient testate comercial, sau reorientarea resurselor către alte proiecte energetice considerate mai predictibile din punct de vedere financiar.

Sursă foto: profit.ro