Discuții economice SUA – China: Discuțiile au loc într-un context geopolitic complicat, marcat de tensiuni comerciale de durată și de impactul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul asupra piețelor energetice globale.
Negocieri economice la sediul OCDE
Dialogul dintre cele două delegații va fi condus de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și de vicepremierul chinez He Lifeng. Potrivit unor surse familiarizate cu organizarea întâlnirii, discuțiile vor avea loc la sediul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din Paris.
Pe agenda negocierilor se regăsesc mai multe subiecte sensibile, printre care nivelul tarifelor impuse de Statele Unite, accesul companiilor americane la mineralele rare și magneții produși în China, restricțiile americane privind exporturile de tehnologie avansată, dar și achizițiile de produse agricole americane de către China.
La discuții va participa și reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Jamieson Greer. Întâlnirea face parte dintr-o serie de negocieri desfășurate anul trecut în mai multe orașe europene, menite să reducă tensiunile comerciale care, la un moment dat, au amenințat să provoace o deteriorare severă a relațiilor economice dintre cele două state.
Așteptări moderate privind rezultatele negocierilor
Analiștii specializați în relațiile comerciale dintre Washington și Beijing consideră însă că șansele unui progres major în urma întâlnirii de la Paris sunt limitate. Timpul scurt de pregătire și faptul că atenția Washingtonului este concentrată asupra conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul ar putea diminua impactul acestor discuții.
Scott Kennedy, expert în economia Chinei la Center for Strategic and International Studies din Washington, a explicat: „Ambele părți, cred, au un obiectiv minim de a avea o întâlnire care să mențină lucrurile împreună și să evite o ruptură și o reescaladare a tensiunilor.”
În același timp, președintele Donald Trump ar putea urmări obținerea unor angajamente economice importante din partea Beijingului, precum comenzi pentru noi aeronave Boeing și creșterea importurilor chineze de gaz natural lichefiat și soia din Statele Unite. Totuși, pentru a obține astfel de concesii, Washingtonul ar putea fi nevoit să ofere relaxări privind controalele asupra exporturilor de tehnologie.
Kennedy a sugerat că rezultatul final ar putea avea mai degrabă o valoare simbolică: „un summit care sugerează superficial progres, dar care în realitate lasă lucrurile aproximativ acolo unde au fost în ultimele patru luni.”
În cursul acestui an, Donald Trump și Xi Jinping ar putea avea ocazia să se întâlnească și în alte contexte, inclusiv la summitul APEC găzduit de China în noiembrie și la reuniunea G20 organizată în Statele Unite în decembrie, evenimente care ar putea oferi ocazia unor rezultate mai concrete.
Impactul conflictului cu Iran asupra discuțiilor
Un alt subiect care ar putea apărea pe agenda negocierilor este impactul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul asupra piețelor energetice globale. Creșterea prețurilor petrolului și situația din Strâmtoarea Hormuz reprezintă preocupări majore, în special pentru China, care își procură aproximativ 45% din importurile de petrol prin această rută maritimă.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat joi seară acordarea unei derogări de 30 de zile de la sancțiuni pentru a permite vânzarea petrolului rusesc blocat pe mare în petroliere, o măsură menită să crească oferta pe piață.
De asemenea, sâmbătă, președintele Donald Trump a îndemnat alte state să contribuie la protejarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, după ce Washingtonul a bombardat ținte militare pe insula iraniană Kharg, un important hub de încărcare a petrolului, iar Iranul a amenințat cu represalii.
Într-un comentariu publicat duminică, agenția de presă de stat chineză Xinhua a afirmat că progrese „semnificative” în cooperarea economică dintre China și Statele Unite ar putea contribui la restabilirea încrederii într-o economie globală tot mai fragilă.
Evaluarea armistițiului comercial din 2025
Discuțiile de la Paris vor include și o evaluare a progreselor realizate în cadrul armistițiului comercial anunțat în octombrie 2025 de Donald Trump și Xi Jinping la Busan, în Coreea de Sud.
Acordul a prevenit o escaladare majoră a tensiunilor comerciale, reducând tarifele americane pentru importurile chineze și suspendând pentru un an controalele stricte ale Chinei asupra exporturilor de minerale rare. De asemenea, a fost suspendată extinderea listei negre americane care interzice anumitor companii chineze să achiziționeze tehnologii avansate din SUA, inclusiv echipamente pentru fabricarea semiconductorilor.
China s-a angajat, totodată, să cumpere 12 milioane de tone metrice de soia din Statele Unite în anul de marketing 2025 și 25 de milioane de tone în sezonul 2026, care va începe odată cu recolta de toamnă.
Oficiali americani, inclusiv Scott Bessent, au declarat că Beijingul și-a respectat până acum angajamentele asumate la Busan, subliniind că achizițiile de soia au atins obiectivele stabilite.
Cu toate acestea, unele industrii americane continuă să întâmpine dificultăți în aprovizionarea cu minerale rare din China. În special companiile din sectoarele aerospațial și al semiconductorilor se confruntă cu penurii tot mai accentuate de materiale esențiale, precum ytriul, utilizat în acoperirile rezistente la temperaturi ridicate pentru motoarele de avion.
William Chou, cercetător senior la Hudson Institute, a afirmat că „prioritățile SUA vor fi probabil legate de achizițiile agricole ale Chinei și de un acces mai mare la mineralele rare chineze pe termen scurt” în cadrul discuțiilor de la Paris.
Noi tensiuni comerciale în perspectivă
Pe lângă aceste teme, delegația americană aduce la masa negocierilor un nou element de tensiune: lansarea unei investigații în baza „Secțiunii 301” privind practicile comerciale considerate incorecte, care vizează China și alți 15 parteneri comerciali majori.
Ancheta analizează problema capacității industriale excesive și ar putea conduce, în următoarele luni, la introducerea unor noi tarife comerciale.
Jamieson Greer a inițiat, de asemenea, o investigație separată privind presupuse practici de muncă forțată în 60 de țări, inclusiv China, care ar putea duce la interzicerea anumitor importuri pe piața americană.
Aceste demersuri au scopul de a reface presiunea tarifară a administrației Trump asupra partenerilor comerciali, după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că tarifele globale impuse anterior în baza unei legi de urgență erau ilegale. Decizia a redus efectiv tarifele americane asupra bunurilor chineze cu 20 de puncte procentuale, însă Washingtonul a introdus rapid o taxă globală de 10% în baza unei alte legi comerciale.
Beijingul a reacționat critic la aceste investigații, declarând vineri că își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns. Un editorial publicat de publicația de stat China Daily a susținut că astfel de inițiative reprezintă acțiuni unilaterale care complică negocierile.
Agenția Xinhua a sintetizat miza actualelor discuții afirmând că „noua rundă de discuții este atât o oportunitate, cât și un test”.
„Dacă discuțiile viitoare pot obține progrese va depinde în mare măsură de partea americană. Washingtonul trebuie să abordeze negocierile cu o mentalitate rațională și pragmatică și să acționeze în conformitate cu principiile care stau la baza relațiilor economice stabile China-SUA.”
Un moment de echilibru pentru economia globală
Negocierile de la Paris au loc într-un moment delicat pentru economia mondială, aflată sub presiunea tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor comerciale. Dialogul dintre Washington și Beijing rămâne esențial pentru stabilitatea sistemului economic global, chiar dacă rezultatele imediate par limitate.
În acest context, întâlnirea pregătitoare din capitala Franței ar putea reprezenta mai degrabă un exercițiu de menținere a dialogului și de evitare a unei noi escaladări comerciale, decât un punct de cotitură în relațiile economice dintre cele două puteri.
Sursă foto:
