Iran și SUA au avut discuții “pozitive” – Araqchi a subliniat că discuțiile – primele între Iran și administrația Trump, inclusiv în primul său mandat (2017-2021) – au avut loc într-o „atmosferă productivă, calmă și pozitivă”.
„Credem că suntem foarte aproape de stabilirea unei baze pentru negocieri, iar dacă reușim să finalizăm această bază săptămâna viitoare, vom fi făcut un pas semnificativ și vom putea începe discuții reale pe această fundație”, a declarat ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, în cadrul unei apariții la televiziunea de stat.
„Ambele părți au convenit să continue discuțiile… probabil sâmbăta viitoare”, a adăugat el. „Iranul și partea americană doresc un acord pe termen scurt. Nu dorim discuții doar de formă.”
Casa Albă a descris întâlnirea, la care au participat emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steven Witkoff, ambasadorul SUA în Oman, Ana Escrogima, și Araqchi, drept „foarte pozitive și constructive”.
„Aceste probleme sunt extrem de complexe, iar comunicarea directă de astăzi a trimisului special Witkoff a reprezentat un pas înainte în obținerea unui rezultat reciproc benefic”, a menționat administrația americană într-un comunicat. „Părțile au convenit să se reîntâlnească sâmbăta viitoare.”
Interogat despre progresul discuțiilor, Trump a declarat reporterilor sâmbătă seara: „Cred că merg bine.”
„Nimic nu este finalizat până când nu se încheie un acord, așa că prefer să nu mă pronunț în detaliu, dar situația evoluează favorabil. Credem că poziția Iranului se îndreaptă într-o direcție bună”, a spus el la bordul Air Force One.
Luni, Trump a anunțat în mod surprinzător că Washingtonul și Teheranul vor iniția discuții în Oman, o țară din Golful Persic care a mediat anterior între Occident și Republica Islamică. Oman a facilitat eliberarea mai multor cetățeni străini și binaționali deținuți de Iran.
Dialog indirect, nu față în față
Schimburile de sâmbătă au fost mediate de Oman și au avut loc indirect, așa cum a cerut Iranul, și nu direct, așa cum insistase inițial Trump. Fiecare delegație a stat într-o cameră separată, iar mesajele au fost transmise prin intermediul ministrului de externe omanez, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei.
Araqchi a menționat că delegația sa a avut o scurtă întâlnire cu echipa americană condusă de Witkoff după încheierea discuțiilor principale.
„După peste două ore și jumătate de negocieri indirecte, șefii delegațiilor iraniene și americane au schimbat câteva cuvinte în prezența ministrului de externe omanez la finalul întâlnirii. Această interacțiune a fost conform protocolului nostru diplomatic”, a explicat Araqchi.
O sursă omanită citată de Reuters a precizat că discuțiile s-au concentrat pe „dezescaladarea tensiunilor regionale, schimburile de prizonieri și o relaxare limitată a sancțiunilor (împotriva Iranului) în schimbul controlului asupra programului nuclear iranian”. Baghaei a respins această informație, dar nu a detaliat ce anume ar fi inexact.
Contextul tensionat și pozițiile divergente
Trump, care a retras SUA din acordul nuclear din 2015 cu Iranul în primul său mandat, a readus o politică dură față de Teheran, al cărui program nuclear este considerat de Israel – aliatul SUA – o amenințare existențială.
În același timp, Iranul și grupurile sale afiliate au fost slăbite de operațiunile militare ale Israelului în regiune, inclusiv atacuri aeriene pe teritoriul iranian, în contextul războiului cu Hamas după atacul din octombrie 2023 din Gaza.
Mihail Ulianov, ambasadorul Rusiei la organizațiile internaționale din Viena, a descris declarațiile post-discuții ale ambelor părți drept „încurajatoare”.
Citește și: Schimb dur de replici
Teheran a abordat negocierile cu prudență, exprimând scepticism cu privire la posibilitatea unui acord și suspiciuni față de Trump, care a amenințat în repetate rânduri cu bombardamente dacă Iranul nu încetează îmbogățirea accelerată a uraniului – văzută de Occident ca un pas către armament nuclear.
Deși ambele tabere au menționat progrese potențiale, ele rămân profund divizate într-un conflict care durează de peste două decenii. Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice, dar Occidentul și Israelul susțin că ținta secretă este construirea unei arme atomice.
„Acesta este doar un început. Este normal ca, în această fază, cele două părți să își prezinte pozițiile de bază prin intermediarul omanez”, a declarat Baghaei.
Implicații regionale și riscuri
O eventuală înțelegere ar putea reduce tensiunile dintr-o regiune instabilă din 2023, marcată de războaiele din Gaza și Liban, schimburi de focuri între Iran și Israel, atacurile hutiților asupra navelor din Marea Roșie și instabilitatea din Siria.
Totuși, un eșec ar putea amplifica riscul unui conflict mai larg într-o zonă vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol. Iranul a avertizat vecinii care găzduiesc baze americane că vor înfrunta „consecințe grave” dacă vor fi implicate într-un atac împotriva sa.
„Există șansa unei înțelegeri preliminare pentru continuarea negocierilor, dar doar dacă partea americană adoptă o poziție echitabilă”, a spus Araqchi la televiziunea iraniană.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care deține ultimul cuvânt în problemele de stat cruciale, i-a acordat lui Araqchi „autoritate deplină” în negocieri, conform unui oficial iranian citat de Reuters.
Teheran a exclus orice discuții privind capacitatea sa de apărare, inclusiv programul de rachete balistice.
Țările occidentale susțin că Iranul a depășit limitele admise pentru un program nuclear civil, producând uraniu îmbogățit la un nivel apropiat de cel necesar pentru arme.
Trump, care a reluat în februarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului, a părăsit în 2018 acordul nuclear din 2015, semnat de Teheran cu șase puteri mondiale, inclusiv Rusia și China, și a reintrodus sancțiuni severe.
De atunci, Iranul a avansat semnificativ în programul său nuclear, îmbogățind uraniul până la 60% puritate – aproape de nivelul necesar pentru o armă nucleară.
Sursă foto: stirileprotv.ro
