Într-un scrutin prezidențial considerat esențial pentru parcursul Albaniei spre aderarea la Uniunea Europeană, alegătorii albanezi s-au prezentat duminică la urne pentru a decide între premierul în exercițiu Edi Rama și rivalul său politic de dreapta, Sali Berisha. Miza alegerilor este crucială: un posibil al patrulea mandat pentru Rama sau revenirea la putere a unei figuri politice controversate, într-un climat marcat de tensiuni economice și acuzații persistente de corupție.
Alegerile parlamentare, desfășurate pe baza unui sistem proporțional, au pus în joc 140 de locuri în legislativ și au implicat aproximativ 40 de partide și trei coaliții. Confruntarea principală s-a dat între Partidul Socialist condus de Edi Rama și Partidul Democrat al lui Sali Berisha. Campania electorală a fost dominată de teme economice – pensii, salarii, infrastructură și turism – dar și de promisiuni privind combaterea corupției și a criminalității organizate, elemente-cheie pentru procesul de aderare la UE.
Prezența la vot a fost estimată de Comisia Electorală Centrală (CEC) la 41,17%. Președintele CEC, Ilirjan Celibashi, a declarat că alegerile s-au desfășurat în mare parte conform standardelor democratice, menționând că primele rezultate oficiale sunt așteptate marți. El a făcut apel la calm și răbdare în timpul procesului de numărare a voturilor, supravegheat de peste 2.000 de observatori internaționali și locali.
Cu toate acestea, liderul opoziției, Sali Berisha, s-a declarat optimist încă de duminică seară, sugerând că „acestea sunt ultimele ore de guvernare pentru Edi Rama”. De cealaltă parte, Partidul Socialist a îndemnat la reținere și prudență în jurul numărării voturilor, afirmând că „poporul suveran și-a exprimat clar voința”.
Pentru a reduce riscul de fraudă electorală, autoritățile au introdus cerneală albastră indelebilă pentru alegători, iar pentru prima dată au permis votul prin corespondență pentru cetățenii din diaspora. Din cele aproximativ 246.000 de persoane înregistrate în străinătate, circa 192.000 de buletine de vot au fost deja recepționate.
Alegerile au fost atent monitorizate și de comunitatea internațională, fiind considerate un test de rezistență pentru instituțiile fragile ale Albaniei. Cinci infracțiuni electorale au fost deja raportate Parchetului Special împotriva Corupției și Criminalității Organizate.
Rama vs. Berisha – două viziuni opuse
Edi Rama, în vârstă de 60 de ani, conduce Partidul Socialist din 2005 și își propune să continue procesul de integrare europeană până în 2030. Fost primar al Tiranei și ministru al culturii, Rama respinge acuzațiile de legături cu rețele criminale, afirmând că se va retrage din politică dacă i se va dovedi vreo implicare în fapte de corupție.
Adversarul său, Sali Berisha, în vârstă de 80 de ani, este primul președinte post-comunist al Albaniei. Cu o retorică populistă și promisiuni de revitalizare economică, Berisha este consiliat în campanie de republicanul american Chris LaCivita, un apropiat al fostului președinte Donald Trump. Însă Berisha rămâne o figură controversată: este anchetat penal pentru corupție și a fost declarat „persona non grata” de SUA și Marea Britanie din cauza presupuselor legături cu crima organizată.
Justiția în centrul atenției
Într-o premieră, funcționari publici și membri ai sistemului judiciar au fost implicați direct în procesul electoral, prin colaborarea cu CEC. De asemenea, justiția albaneză a fost activă pe perioada campaniei: 33 de foști oficiali de rang înalt, inclusiv miniștri și parlamentari, sunt investigați de Parchetul Special (SPAK) în 2024. Aceste anchete sunt văzute ca un pas important în direcția consolidării statului de drept și a încrederii în instituții.
Alegerile din 2025 vor marca un punct de cotitură pentru Albania – fie prin consolidarea direcției pro-europene sub conducerea lui Edi Rama, fie prin revenirea la o conducere conservatoare și naționalistă în fruntea unei opoziții profund divizate, dar mobilizate.
Sursa foto: Socialist Party/Facebook
