Critici la Bruxelles: Ursula von der Leyen acuzată de diplomați că își depășește mandatul în politica externă a UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu critici tot mai frecvente din partea unor diplomați și oficiali europeni, care susțin că aceasta și-ar fi depășit rolul instituțional în contextul conflictului din Iran. Pe măsură ce criza din Orientul Mijlociu intră în a doua săptămână, mai multe guverne europene consideră că lidera executivului european încearcă să se poziționeze drept principalul reprezentant diplomatic al Uniunii Europene.
Potrivit unor discuții purtate cu publicația POLITICO, nouă diplomați, oficiali ai UE și parlamentari din mai multe state membre au criticat ceea ce au descris drept o „exagerare diplomatică” din partea Ursulei von der Leyen. Nemulțumirile legate de gestionarea crizei iraniene se adaugă altor tensiuni privind modul în care Comisia Europeană abordează dosare sensibile de politică externă, precum accelerarea aderării Ucrainei la UE sau relația cu inițiativele promovate de președintele american Donald Trump.
Tensiuni privind rolul în politica externă a Uniunii Europene
Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a formula o poziție comună. În acest context, mai multe guverne sunt nemulțumite de faptul că Ursula von der Leyen pare să își asume atribuții care, în mod tradițional, aparțin Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas.
Aceasta din urmă are rolul de a coordona pozițiile celor 27 de state membre și de a reprezenta oficial Uniunea în relațiile externe.
Criticii susțin că, în primele zile ale conflictului, von der Leyen a sugerat sprijin pentru schimbarea regimului de la Teheran și a purtat aproximativ o duzină de convorbiri cu lideri europeni și cu oficiali ai statelor din Golf. În opinia unor diplomați, declarațiile publice ale acesteia au depășit consensul existent între statele membre.
Europarlamentara franceză Nathalie Loiseau, membră a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a criticat ferm această abordare.
„Am simțit că am halucinații… privind-o pe Ursula von der Leyen sunând șefii statelor din Golf”, a declarat Loiseau. „Nu are servicii diplomatice, vorbește fără mandat sau briefing-uri de informații. Cuvintele ei nu au nicio valoare dincolo de declarația sa individuală.”
Riscul apariției unor confuzii diplomatice
Diplomații europeni susțin că rolul de coordonare a politicii externe aparține în mod clar Înaltului Reprezentant al UE, care trebuie să consulte capitalele europene și să formuleze o poziție comună. Chiar dacă acest proces este adesea lent și complex, el este considerat esențial pentru menținerea coerenței diplomatice a Uniunii.
Un diplomat european de rang înalt a afirmat că inițiativele personale ale Ursulei von der Leyen ar putea crea confuzie în relațiile externe ale UE.
„Problema este că președintele își propune idei și angajează cumva Uniunea Europeană fără a consulta în prealabil țările”, a declarat oficialul. „Ea spune lucruri care nu sunt în mandatul ei.”
Tensiunile apar într-un moment în care la Bruxelles are loc o reuniune a ambasadorilor UE, prezidată de Ursula von der Leyen și Kaja Kallas, ambele urmând să susțină discursuri în cadrul conferinței.
Comisia Europeană respinge criticile
Executivul european a respins acuzațiile și a susținut că activitatea Ursulei von der Leyen este conformă cu tratatele Uniunii Europene.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat că președinta instituției exercită „conducere politică a politicilor externe ale Comisiei”. „Contactarea altor lideri din întreaga lume face parte integrantă din responsabilitățile președintelui von der Leyen, fie bilateral, multilateral sau în cadrul inițiativelor conduse de UE, cum ar fi evenimentul Global Gateway”, a declarat acesta.
Oficialii Comisiei au subliniat că poziția oficială a Uniunii Europene privind conflictul din Iran a fost stabilită de Kaja Kallas într-o declarație coordonată cu cele 27 de state membre. „Declarația reflectă poziția UE pe această temă”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Critici privind promisiunile făcute statelor din Golf
Diplomații care au discutat cu POLITICO au afirmat că declarațiile și mesajele publice ale Ursulei von der Leyen nu reflectau neapărat poziția oficială a Uniunii Europene. Unii dintre aceștia s-au arătat sceptici cu privire la capacitatea Comisiei de a oferi sprijin concret statelor din Golf, în condițiile în care instituția nu dispune de instrumente militare și nu are mandatul de a defini politica externă a blocului comunitar.
„Ce promite ea exact când spune că îi vom sprijini?”, a întrebat Nathalie Loiseau. „Cine este «noi»? Deocamdată, sprijinul este Charles de Gaulle [portavionul francez], avioanele Rafale din Abu Dhabi și acordurile de apărare cu unele țări.”
Europarlamentara a descris situația drept „un joc de rol fără nimic în spate”.
Diviziuni între statele membre privind conflictul din Iran
Declarațiile Ursulei von der Leyen privind o posibilă schimbare de conducere în Iran au provocat iritare în rândul unor state membre, în special al celor care adoptă o poziție mai critică față de operațiunile militare americano-israeliene, precum guvernul spaniol condus de Pedro Sánchez.
Statele UE rămân divizate în privința modului de răspuns la conflict. Deși a fost adoptată o declarație comună la 1 martie, mai multe țări au cerut ulterior ca referințele la dreptul internațional să fie formulate mai ferm.
„Noi [Europa] suntem meniți să fim farul dreptului internațional”, a declarat un diplomat european. „Dar acum ne-a prins în capcană cu schimbarea de regim. A cui poziție este aceasta? Nu a noastră.”
Controverse și în jurul Consiliului pentru Pace promovat de Trump
Un alt episod care a generat tensiuni a fost decizia Ursulei von der Leyen de a o trimite pe comisara pentru Mediterana, Dubravka Suica, la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, o inițiativă susținută de președintele american Donald Trump pentru promovarea stabilității globale.
La Paris, participarea oficialului european a stârnit critici publice din partea ministrului francez de externe, Jean-Noel Barrot.
Un diplomat european a explicat că temerile erau legate de modul în care participarea UE ar putea fi interpretată. „După cum știam, Trump nu a făcut nicio distincție între observatori și membri cu drepturi depline. A afișat steagul UE alături de alții, sugerând că Europa susține această inițiativă. Nu asta ne dorim”, a declarat acesta.
Comisia Europeană a precizat însă că participarea comisarei nu trebuie interpretată ca o susținere oficială a Consiliului pentru Pace sau a eventualelor decizii adoptate de acesta.
Dispute și în jurul extinderii Uniunii Europene
Nemulțumiri au apărut și în legătură cu modul în care Comisia Europeană promovează extinderea UE. Marta Kos, comisarul responsabil pentru acest dosar, a prezentat idei privind accelerarea procesului de aderare, inclusiv posibilitatea ca Ucraina să devină membră a Uniunii până în 2027.
Propunerile, discutate informal și fără documente oficiale, au stârnit rezerve în rândul mai multor guverne. În cadrul unei întâlniri cu șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, Bjoern Seibert, diplomații au subliniat că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe criterii clare și acceptat de toate statele membre.
„Cu toții vrem ca Ucraina să fie ancorată în UE, dar extinderea trebuie să fie acceptabilă pentru statele membre. Există un proces – le reamintim acest lucru”, a declarat un diplomat dintr-un stat membru important.
Între leadership și controverse
Ascensiunea Ursulei von der Leyen ca una dintre cele mai influente figuri ale Uniunii Europene s-a construit în aproape șapte ani, perioadă marcată de numeroase crize, de la pandemia de Covid-19 la războiul din Ucraina și tensiunile comerciale cu Statele Unite.
Mulți lideri europeni au apreciat rolul său în coordonarea sprijinului pentru Ucraina și în gestionarea unor situații de criză. Totuși, evoluțiile recente arată că extinderea influenței politice a Comisiei Europene în domeniul politicii externe continuă să genereze dezbateri sensibile între instituțiile europene și statele membre.
Sursă foto: Frederick Florin/AFP via Getty Images
