Într-un nou gest de susținere fermă a parcursului european al statelor din Estul Europei, țările Benelux — Belgia, Olanda și Luxemburg — și-au exprimat convingerea că Ucraina și Republica Moldova împărtășesc un destin comun în Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută marți, 26 august, de ministrul luxemburghez al Afacerilor Externe, Xavier Bettel, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Odessa.
Evenimentul a avut loc în contextul unei vizite oficiale la care au participat, alături de Bettel, ministrul belgian de Externe, Maxime Prevost, și Helen Bakker, director general pentru cooperare europeană în Ministerul olandez de Externe. Cei trei oficiali s-au întâlnit cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, într-un gest simbolic de solidaritate față de Ucraina în plin proces de aderare la UE, dar și de reafirmare a sprijinului pentru Republica Moldova.
În declarațiile sale, Xavier Bettel a subliniat importanța viziunii comune asupra viitorului european al celor două state vecine. „Tocmai am venit din Republica Moldova, și este clar pentru noi că nu putem vorbi despre viitorul unei țări fără a o menționa pe cealaltă. Ucraina și Moldova au un viitor comun în Uniunea Europeană”, a afirmat el.
Oficialul luxemburghez a făcut, totodată, o trimitere directă la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă, în opinia sa, să divizeze drumul european al celor două state. „O țară nu trebuie folosită împotriva alteia, așa cum Rusia ar dori să facă. Obiectivul nostru comun este integrarea europeană, nu fragmentarea,” a declarat Bettel, referindu-se la riscurile unei strategii de dezbinare promovate de Moscova.
Totuși, procesul de integrare europeană a Ucrainei se confruntă cu obstacole politice la nivelul Uniunii Europene. Principalul impediment actual este opoziția exprimată de premierul ungar Viktor Orban, care a blocat începerea efectivă a negocierilor de aderare ale Ucrainei. Motivele acestui veto sunt în mod clar ancorate în politica internă a Ungariei, unde guvernul a recurs inclusiv la un sondaj controversat, perceput drept manipulator, prin care ar fi rezultat că 95% dintre cetățeni se opun aderării Ucrainei la UE.
Această poziție a ridicat temeri la Bruxelles privind posibilitatea „ruperii” parcursului comun al Ucrainei și Moldovei. Exista riscul ca Ucraina să fie temporar blocată, în timp ce Moldova să continue negocierile, ceea ce ar fi putut avea implicații politice sensibile în contextul alegerilor parlamentare de toamnă din Republica Moldova. O eventuală decuplare a celor două state ar fi afectat imaginea proeuropeană a președintei Maia Sandu și ar fi alimentat retorica anti-UE a opoziției moldovene.
Cu toate acestea, liderii europeni rămân încrezători. Există speranțe că odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Danemarca, în următoarele luni, blocajul impus de Ungaria ar putea fi depășit. Astfel, pentru moment, scenariul unei separări a dosarelor de aderare a fost evitat.
Poziția țărilor Benelux se aliniază tot mai mult cu cea a altor state europene. Recent, ministrul ceh de externe, Jan Lipavski, a declarat că Praga se opune ferm ideii de divizare a parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, reiterând susținerea Cehiei pentru avansarea simultană a celor două țări pe drumul integrării europene.
Sprijinul exprimat de Benelux în acest context devine astfel un semnal puternic al solidarității europene în fața presiunilor externe și a dificultăților politice interne. Mesajul este clar: Ucraina și Moldova trebuie să avanseze împreună, iar Europa rămâne angajată să le susțină în acest drum comun.
