Bruxelles-ul deschide bătălia pentru bugetul 2028–2034: ambiții record, nemulțumiri profunde
Comisia Europeană a dat marți startul oficial negocierilor asupra viitorului cadru financiar multianual (CFM), propunând un plan de cheltuieli de 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034. Președinta Ursula von der Leyen a descris bugetul drept „mai mare, mai inteligent și mai precis ca niciodată” și l-a numit „cel mai ambițios plan bugetar propus vreodată pentru Uniunea Europeană”.
Dar în spatele retoricii, reacțiile venite din Parlamentul European și din capitalele naționale au fost sceptice, dacă nu chiar ostile. „Comisia prezintă creșteri doar pe hârtie — de fapt, ajustările pentru inflație înseamnă tăieri reale pe multe linii bugetare”, a avertizat eurodeputatul PPE Siegfried Mureșan. Și într-adevăr: Comisia a mizat pe redistribuiri profunde — și controversate — ale fondurilor, sacrificând unele politici tradiționale în favoarea priorităților „geopolitice” ale momentului: apărare, competitivitate și digitalizare.
Cine câștigă și cine pierde?
🔻 Fermierii și natura, marile victime: finanțarea Politicii Agricole Comune scade de la 386 la 300 miliarde euro și este absorbită într-un mecanism mai general; finanțarea biodiversității dispare ca linie distinctă. ONG-urile de mediu au criticat deja „dezmembrarea” priorităților verzi într-un buget generalist.
🔻 Tutunul și industriile poluante sunt vizate prin noi taxe, care vor aduce anual între 25 și 30 miliarde euro pentru rambursarea datoriei comune UE.
🔻 Orașele și regiunile mai sărace primesc 218 miliarde euro, dar schema devine subordonată „planurilor naționale de parteneriat”, ceea ce riscă să reducă transparența și autonomia autorităților locale.
✅ Europa de Est și Ucraina se numără printre câștigători: Comisia propune 100 miliarde euro pentru reconstrucția Ucrainei și sprijin suplimentar pentru regiunile estice expuse amenințărilor Rusiei.
✅ Apărarea și digitalizarea primesc fonduri record: 131 miliarde euro pentru apărare și spațiu — de cinci ori mai mult decât în prezent — și aproape 55 miliarde euro pentru digital.
✅ Cercetare, cultură și energie beneficiază de impulsuri semnificative: Horizon Europe aproape se dublează (175 miliarde), iar programul Erasmus+ crește cu 50%. În același timp, fondul pentru rețele energetice se multiplică, pentru a reduce factura europeană la energie și a întări interconexiunile.
Ce urmează?
Propunerea Comisiei e doar începutul unei lupte de doi ani cu Parlamentul și cele 27 de guverne naționale, care trebuie să aprobe bugetul în unanimitate. Germania și Olanda au avertizat deja împotriva „expansiunii nesăbuite”, iar Franța traversează propria criză bugetară.
Von der Leyen va trebui să navigheze între presiunile populiste anti-UE, nevoia evidentă de mai multă ambiție pentru a ține pasul cu SUA și China și menținerea unui consens între Vest și Est.
Ce ar putea îmbunătăți procesul?
✅ Comunicare mai onestă și mai directă: explicarea clară a impactului inflației și a redistribuirii fondurilor ar reduce riscul de percepție negativă.
✅ Dialog real cu fermierii și ONG-urile de mediu: organizarea de forumuri europene pentru a negocia compromisuri care să atenueze impactul asupra acestor grupuri.
✅ Mecanisme mai robuste de control al utilizării fondurilor regionale: pentru a preveni abuzurile politice în distribuirea fondurilor prin „planurile naționale de parteneriat”.
Bugetul propus este, într-adevăr, ambițios — dar și profund polarizant. În funcție de modul în care von der Leyen și echipa sa gestionează următoarele luni, UE riscă fie să își consolideze legitimitatea prin investiții coerente și vizionare, fie să adâncească diviziunile între statele membre și societățile europene.
Sursa foto: openaccessgovernment.org
