Cehia în pragul unei confruntări cu NATO – Guvernul condus de premierul Andrej Babiš a publicat un proiect de buget care prevede tăieri de 900 de milioane de euro din alocările pentru apărare, comparativ cu propunerea pentru 2026 a fostului executiv. Autoritățile de la Praga susțin că măsura este necesară pentru a corecta presupuse nereguli și pentru a proteja alte domenii considerate prioritare.
Justificările guvernului și disputa privind pragul de 2%
Ministrul ceh de externe, Petr Macinka, a explicat vineri, la Washington, că proiectul anterior “was full of frauds … so we had to deal with that,” adăugând: “We had to make some cuts — not only in defense … if we didn’t do that, they would have to stop financing health care and social systems.”
În urma acestor ajustări, Praga a alocat formal doar 1,8% din buget pentru cheltuieli militare de bază, coborând sub pragul de 2% pe care toate statele membre NATO îl atinseseră anul trecut, la mai bine de un deceniu de la stabilirea acestui obiectiv.
Macinka a respins ideea că această decizie ar afecta poziția țării în cadrul Alianței: “It has nothing to do with our position in NATO,” a declarat el. “I was assured by the Ministry of Defense that we will still make it to the 2 percent of the GDP.”
Cu toate acestea, reacțiile din mediul diplomatic indică o nemulțumire în creștere. “I don’t think [NATO chief Mark] Rutte will let it fly,” a spus un diplomat NATO sub protecția anonimatului. “I don’t think he wants to give Trump an excuse to dunk on NATO.”
Presiunea americană și noul obiectiv de 5%
De la revenirea la Casa Albă, administrația Trump a intensificat solicitările adresate statelor europene de a-și majora contribuțiile la apărare, în condițiile în care Washingtonul își concentrează tot mai mult atenția asupra emisferei vestice și regiunii Indo-Pacific.
Anul trecut, Alianța a convenit creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, dintre care 3,5% ar trebui să reprezinte cheltuieli militare directe. În acest context, reducerea planificată de Praga pare să meargă în sens contrar.
Nemulțumirile nu se limitează la Washington. “After the Hague, we all thought 2 percent must be left behind,” a declarat un al doilea diplomat NATO. “We all are doing efforts in this respect. Staying around 2 percent with no plans to increase — or even going backwards — will not help NATO to become stronger.”
Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că “President Trump expects NATO allies to abide by their five percent defense spending pledge,” atunci când a fost întrebată despre planurile bugetare ale Cehiei.
Guvernul ceh nu a oferit un răspuns oficial solicitărilor de comentarii.
Inginerii bugetare și „creative accounting”
Potrivit proiectului de buget, Praga susține că va aloca 2,1% din PIB pentru apărare. Totuși, 0,34 puncte procentuale — echivalentul a 1,2 miliarde de euro — ar urma să provină din alte surse, inclusiv de la Ministerul Transporturilor.
Premierul Babiš încearcă să mențină pragul de peste 2% inclusiv prin finalizarea autostrăzii D11, care leagă Praga de granița cu Polonia, o investiție care, în mod obișnuit, nu este considerată cheltuială militară directă.
Astfel de artificii bugetare nu sunt fără precedent în NATO. Anul trecut, Italia a propus includerea unui pod de 13,5 miliarde de euro către Sicilia pentru a atinge ținta de 5%, din care 1,5% poate fi direcționat către cheltuieli militare cu dublă utilizare. Roma a renunțat ulterior la idee, după reacții critice din partea SUA.
Potrivit Petrei Guasti, profesoară asociată de științe politice la Universitatea Charles din Praga, motivația din spatele acestei „creative accounting” ține în principal de dorința de a aloca mai multe fonduri pentru protecție socială și de interesul scăzut al premierului pentru domeniul apărării. Ea a subliniat că Ministerul Apărării este controlat de un partener minoritar de coaliție, partidul de extremă dreapta, pro-rus, Freedom and Direct Democracy, care este “interested in reducing defense spending” din motive ideologice. Totuși, în opinia sa, “this is not malevolence — this is incompetence,” iar guvernul “they are hoping that with a bit of luck they will get away with it.”
Riscurile pentru angajamentele militare
Reducerea bugetară ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea Cehiei de a-și respecta angajamentele asumate în cadrul NATO, inclusiv în contextul planificării pentru un potențial conflict cu Rusia.
Printre obiectivele publice asumate se numără formarea unei brigăzi mecanizate grele, echipată cu tancuri Leopard 2A8 și vehicule de luptă CV90, până în acest an.
Șeful apărării cehe, Jaromír Zůna, a declarat marți că actualele contracte nu vor fi afectate, însă plățile pentru proiecte vor fi amânate. Ministerul a recunoscut, de asemenea, că unele planuri de dezvoltare a capabilităților NATO vor fi reprogramate.
În aceste condiții, “most of the large acquisition programs or procurement programs of the Defense Ministry … will effectively halt,” a avertizat Jakub Janda, director adjunct al think tank-ului European Values. El a adăugat că îndeplinirea angajamentelor existente va deveni “very hard to do because, effectively, you will not have money to buy the equipment and to increase the military personnel.”
Președintele ceh Petr Pavel a criticat recent reducerile bugetare, pe care le-a calificat drept “irresponsible,” însă a anunțat că nu va bloca proiectul. “If the budget were to be [passed] as it is currently proposed, we would be one of the few countries following the opposite trend,” a spus el. “It would mean a significant loss of credibility for the Czech Republic as a partner and ally, not only in the eyes of our allies, but also of Ukraine.”
Credibilitatea strategică, între constrângeri interne și presiuni externe
Situația Cehiei scoate în evidență tensiunea tot mai vizibilă dintre constrângerile bugetare interne și obligațiile asumate într-un context geopolitic marcat de incertitudine și competiție strategică. În timp ce guvernul de la Praga invocă nevoia de a proteja sistemele sociale și de a corecta presupuse abateri financiare, aliații privesc reducerea cheltuielilor pentru apărare ca pe un semnal problematic într-un moment în care NATO încearcă să-și consolideze capacitatea de descurajare.
Într-o Alianță care și-a fixat ținta de 5% din PIB până în 2035, orice abatere de la tendința de creștere este atent urmărită. Pentru Cehia, miza nu este doar una contabilă, ci ține de credibilitatea sa strategică și de locul pe care îl ocupă într-un sistem de securitate colectivă aflat sub presiune.
Kremlinul pune sub semnul întrebării utilitatea unui summit Putin–Zelenski
Sursă foto: Getty Images
