Comisia Europeană propune limitarea protecției temporare pentru unii bărbați ucraineni de vârstă militară
Comisia Europeană a propus modificarea regimului de protecție temporară acordat cetățenilor ucraineni refugiați în Uniunea Europeană, astfel încât anumite categorii de bărbați de vârstă militară care părăsesc Ucraina fără drept legal de ieșire din țară să nu mai poată beneficia automat de acest statut.
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că noile măsuri răspund unei solicitări venite din partea autorităților de la Kiev și țin cont de necesitățile de apărare ale Ucrainei.
„Propunerea noastră prevede că protecția temporară nu ar trebui acordată persoanelor nou-venite cărora nu li se permite să părăsească Ucraina din cauza obligațiilor lor militare conform legislației ucrainene”, a afirmat oficialul european. „Asta ne-a cerut Ucraina să facem”, a adăugat acesta, subliniind că propunerea reflectă „nevoile de apărare în continuă evoluție ale Ucrainei”.
O schimbare cu implicații politice și de securitate
În prezent, aproximativ 4,4 milioane de cetățeni ucraineni beneficiază de protecție temporară în statele Uniunii Europene, iar aproximativ 26% dintre aceștia sunt bărbați adulți.
Directiva privind protecția temporară le oferă refugiaților ucraineni drept de ședere în statele membre fără a fi necesară parcurgerea procedurilor individuale de azil.
Propunerea Comisiei vine după discuțiile purtate la începutul lunii iunie de miniștrii de interne ai UE, în cadrul cărora Germania și alte state membre s-au pronunțat în favoarea unei abordări mai restrictive privind accesul în Uniune al bărbaților ucraineni de vârstă militară.
Potrivit unor informații apărute în presa germană, ideea excluderii de la protecția temporară a bărbaților cu vârste cuprinse între 23 și 60 de ani s-a bucurat de un sprijin considerabil în rândul mai multor state membre.
Protecția pentru ceilalți refugiați ar urma să fie prelungită
În paralel, Comisia Europeană propune extinderea cu încă un an a regimului de protecție temporară pentru restul cetățenilor ucraineni, până în martie 2028. Actualele măsuri de protecție sunt programate să expire la 4 martie 2027.
Pentru a intra în vigoare, modificările trebuie aprobate de statele membre ale Uniunii Europene.
Dreptul de a solicita azil rămâne în vigoare
Chiar dacă anumite categorii de bărbați ucraineni nu ar mai beneficia automat de protecția temporară, aceștia și-ar păstra dreptul de a solicita azil sau protecție subsidiară într-un stat membru al Uniunii Europene.
În cazul Germaniei, protecția subsidiară poate fi acordată persoanelor care riscă să sufere vătămări grave în țara de origine, inclusiv în contextul unui conflict armat. Totuși, simpla posibilitate de a fi încorporat și trimis pe front nu constituie, în sine, o garanție pentru obținerea protecției.
Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Inițiativa Comisiei Europene a provocat reacții rapide din partea Consiliului Europei.
Comisarul pentru Drepturile Omului al organizației, Michael O’Flaherty, și-a exprimat „îngrijorarea cu privire la presiunea tot mai mare de a pune capăt prematur acordurilor de protecție temporară și de a restricționa accesul anumitor grupuri, cum ar fi bărbații de vârstă recrutare”.
Magnus Brunner a respins însă criticile și a apărat proiectul. „Este ceva ce ne-au cerut ucrainenii să facem și nu ar trebui să cădem în această capcană a propagandei rusești”, a declarat comisarul european.
Ucraina se confruntă cu un deficit sever de personal militar
Discuția privind statutul bărbaților ucraineni de vârstă militară are loc într-un moment în care Ucraina întâmpină dificultăți tot mai mari în completarea efectivelor armatei.
Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, țara mobilizează până la 34.000 de persoane în fiecare lună. În același timp, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a afirmat că armata are nevoie de peste două milioane de recruți pentru a-și acoperi necesarul de personal.
În interiorul Ucrainei, procesul de recrutare generează tensiuni tot mai mari. În spațiul public au apărut numeroase imagini cu confruntări între echipele de recrutare și cetățeni care încearcă să evite încorporarea.
De asemenea, comisarul pentru drepturile omului al Parlamentului ucrainean, Dmytro Lubinez, a semnalat în mai multe rânduri cazuri de decese produse în contextul recrutării forțate, iar investigații de presă recente au relatat despre acuzații de violențe, rele tratamente și tortură aplicate unor persoane recrutate.
Din perspectivă strategică, propunerea Comisiei Europene reflectă încercarea Uniunii de a găsi un echilibru între obligațiile umanitare față de refugiați și sprijinul acordat Ucrainei într-un război de uzură care continuă să exercite o presiune considerabilă asupra capacității sale de mobilizare militară.
Sursa foto: dpa
