De ce centrul politic pierde teren în occident și cum ajung partidele radicale să ocupe golul lăsat de formațiunile tradiționale
În ultimul deceniu, peisajul politic din numeroase democrații occidentale s-a schimbat profund. Partidele de centru, care au dominat politica europeană și nord-americană timp de decenii, se confruntă cu o erodare constantă a încrederii publice, în timp ce formațiunile aflate la extremele spectrului politic câștigă teren electoral.
Un studiu realizat de Deborah Mattinson și Claire Ainsley, două strategii politice britanice asociate Institutului pentru Politici Progresiste (Progressive Policy Institute – PPI), sugerează că ascensiunea extremei drepte nu este alimentată exclusiv de popularitatea liderilor săi, ci și de incapacitatea partidelor tradiționale de a oferi alternative credibile pentru un electorat tot mai dezamăgit.
Franța, un posibil indicator al unei tendințe mai ample
Cercetarea, bazată pe grupuri de discuții organizate în mai multe state occidentale, identifică Franța drept unul dintre cele mai relevante exemple ale slăbirii centrului politic.
Participanții la studiu, alegători fără studii universitare care în trecut au votat formațiuni de centru sau de centru-stânga, descriu un sentiment generalizat de degradare socială și pierdere a controlului asupra problemelor cotidiene.
Potrivit autorilor cercetării, pentru o parte importantă a electoratului, ascensiunea Adunării Naționale, formațiunea condusă de Marine Le Pen, nu reprezintă neapărat o adeziune entuziastă la programul acesteia, ci rezultatul percepției că nu mai există o alternativă politică viabilă.
Deborah Mattinson rezumă această percepție afirmând că, în opinia multor alegători intervievați, formațiunea lui Le Pen este percepută drept „singurul spectacol din oraș”.
Neîncrederea în instituții favorizează radicalizarea votului
Concluziile studiului indică faptul că alegătorii nu își exprimă în mod necesar încrederea în partidele radicale, ci mai degrabă își retrag încrederea din instituțiile și formațiunile tradiționale.
În Franța, participanții la cercetare au descris o societate pe care o percep ca fiind marcată de insecuritate, degradarea spațiului public și diminuarea respectului pentru autoritate.
Autorii raportului arată că acest sentiment de dezordine produce un efect politic important: alegătorii ajung să considere că formațiunile moderate nu mai sunt capabile să gestioneze problemele statului.
În aceste condiții, votul pentru partidele radicale devine, pentru unii alegători, mai degrabă o formă de protest decât expresia unei convingeri ideologice ferme.
Emmanuel Macron și dificultatea menținerii centrului politic
În analiza PPI, cazul Franței este strâns legat de evoluția președintelui Emmanuel Macron.
Ajuns la putere în 2017 ca reprezentant al unei noi generații de lideri centriști și reformatori, Macron este perceput de o parte dintre participanții la studiu drept un lider îndepărtat de preocupările cotidiene ale populației și mai preocupat de proiectul european decât de dificultățile interne ale Franței.
Pentru cercetători, această schimbare de percepție ilustrează dificultatea cu care se confruntă liderii politici care au construit inițial un mesaj bazat pe depășirea vechilor clivaje ideologice, dar care, în timp, au devenit ei înșiși parte a establishmentului contestat.
Radicalii profită de slăbiciunile adversarilor
Studiul arată însă că nici partidele radicale nu beneficiază de o susținere necondiționată.
Marine Le Pen continuă să fie asociată, în percepția unor alegători, cu problemele juridice care o vizează și cu moștenirea politică a familiei sale.
În același timp, liderul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon, este perceput de numeroși participanți la cercetare ca o opțiune controversată și insuficient de credibilă pentru a construi o alternativă de guvernare.
Această situație sugerează că succesul electoral al formațiunilor radicale se bazează, într-o măsură semnificativă, pe slăbiciunea competitorilor și mai puțin pe existența unui consens puternic în jurul propriilor proiecte politice.
Există încă spațiu pentru o alternativă moderată?
Una dintre concluziile importante ale studiului este că electoratul nu respinge în mod definitiv politica de centru.
Participanții la cercetare afirmă că ar lua în considerare susținerea unui candidat moderat dacă acesta ar demonstra capacitatea de a aborda concret teme precum criminalitatea, ordinea publică, costul vieții sau degradarea comunităților locale.
Claire Ainsley avertizează însă că timpul disponibil pentru reconstruirea unei astfel de alternative este limitat.
Potrivit acesteia, mulți alegători sunt încă deschiși să fie convinși, însă nu identifică în prezent lideri sau proiecte politice care să răspundă preocupărilor lor.
Primarii, printre puținii politicieni care mai inspiră încredere
Un aspect interesant evidențiat de cercetare este diferența dintre percepția asupra liderilor naționali și cea asupra administrației locale.
În Franța, unul dintre politicienii apreciați de participanți este Johanna Rolland, primarul socialist al orașului Nantes, ale cărei proiecte privind transportul public și dezvoltarea urbană sunt menționate drept exemple de administrație eficientă.
Fenomenul nu este singular. Și în alte state occidentale, liderii locali beneficiază adesea de niveluri de încredere superioare celor înregistrați de politicienii naționali.
Autorii studiului consideră că această tendință arată că alegătorii continuă să răsplătească performanța administrativă concretă, indiferent de apartenența politică.
O criză de reprezentare, nu doar o ascensiune a extremelor
Ascensiunea partidelor radicale în Europa și în alte democrații occidentale pare să fie mai degrabă simptomul unei crize profunde de reprezentare decât rezultatul unei schimbări ideologice masive a electoratului. Atunci când alegătorii nu mai identifică soluții credibile în oferta politică tradițională, opțiunile aflate la extreme devin beneficiarii direcți ai nemulțumirii publice. Pentru partidele de centru, provocarea nu constă doar în recâștigarea voturilor pierdute, ci în reconstruirea încrederii că pot răspunde eficient problemelor care influențează viața de zi cu zi a cetățenilor. În lipsa unei astfel de reconectări, tendința de fragmentare și polarizare a scenei politice occidentale are șanse să continue.
Sursă foto: Miguel Medina / AFP via Getty Images
