Iran și SUA anunță progrese – „Au fost prezentate idei diferite, aceste idei au fost discutate în mod serios, în cele din urmă am reușit să ajungem la un acord general asupra unor principii directoare, de acum înainte vom merge pe baza acestor principii și vom intra în redactarea unui potențial acord”, a afirmat Araqchi pentru presa iraniană, la finalul discuțiilor.
El a precizat că, după schimbul de documente, cele două părți vor decide data unei a treia runde de negocieri.
Consolidare militară americană și avertismente de la Teheran
În paralel cu demersurile diplomatice, Statele Unite și-au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, în încercarea de a determina Teheranul să facă concesii în conflictul nuclear care durează de zeci de ani. Președintele Donald Trump a declarat că o eventuală „schimbare de regim” la Teheran ar putea fi „cel mai bun lucru” care se poate întâmpla.
Anterior, presa de stat iraniană a relatat că Iranul ar putea închide temporar o parte a Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transportul global de petrol, în timp ce negocierile sunt în curs. Tot marți, liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a avertizat că orice tentativă a SUA de a înlătura conducerea de la Teheran va eșua.
După declarațiile lui Araqchi, cotațiile futures la petrol au scăzut, iar prețul barilului Brent a coborât cu peste 1%, pe fondul diminuării temerilor privind o posibilă perturbare imediată a aprovizionării.
„O nouă fereastră de oportunitate”
La o conferință privind dezarmarea organizată la Geneva, ulterior negocierilor, Araqchi a vorbit despre deschiderea unei „noi ferestre de oportunitate” și și-a exprimat speranța că dialogul va conduce la o soluție „durabilă”, care să garanteze recunoașterea deplină a drepturilor legitime ale Iranului.
La discuții au participat emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit unei surse informate citate de Reuters, iar medierea a fost asigurată de Oman. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise prin e-mail.
Anterior, Donald Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în negocierile de la Geneva și că este convins că Teheranul își dorește un acord.
„Nu cred că își doresc consecințele faptului de a nu încheia un acord”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul Air Force One. „Am fi putut avea un acord în loc să trimitem bombardierele B-2 pentru a le distruge potențialul nuclear. Și a trebuit să trimitem B-2-urile.”
Statele Unite s-au alăturat Israelului în luna iunie a anului trecut într-o campanie de bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Mesaj dur din partea liderului suprem
După acele lovituri, conducerea islamică a Iranului a fost slăbită de proteste de stradă reprimate dur, generate de criza costului vieții, amplificată de sancțiunile internaționale care au redus semnificativ veniturile din petrol.
La scurt timp după începerea negocierilor de la Geneva, presa iraniană l-a citat pe Ayatollahul Khamenei, în vârstă de 86 de ani, afirmând că Washingtonul nu poate forța schimbarea regimului instaurat după Revoluția Islamică din 1979.
„Președintele SUA spune că armata lor este cea mai puternică din lume, dar cea mai puternică armată din lume poate uneori să fie lovită atât de tare încât să nu se mai poată ridica”, a declarat acesta, potrivit presei iraniene.
Washingtonul a încercat să extindă discuțiile și la alte teme, precum programul balistic al Iranului. Teheranul susține însă că este dispus să negocieze doar limitarea programului nuclear, în schimbul ridicării sancțiunilor, și că nu va renunța complet la îmbogățirea uraniului și nici nu va aborda subiectul rachetelor.
Khamenei a reiterat că arsenalul de rachete al Iranului nu este negociabil și că tipul și raza acestora nu privesc Statele Unite.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că succesul negocierilor depinde de evitarea unor cerințe nerealiste din partea SUA și de seriozitatea Washingtonului în ridicarea sancțiunilor „paralizante”.
Umbra bombardierelor B-2
Teheranul și Washingtonul urmau să organizeze o a șasea rundă de negocieri în iunie anul trecut, însă acestea au fost anulate după ce Israelul a lansat o campanie de bombardamente împotriva Iranului, la care s-au alăturat ulterior bombardierele americane B-2, vizând ținte nucleare. Ulterior, Teheranul a anunțat că a suspendat activitățile de îmbogățire a uraniului.
Întâlnirea de marți a avut loc la reședința ambasadorului Omanului la Națiunile Unite, în condiții de securitate sporite. În exterior au fost observate mai multe vehicule cu plăcuțe diplomatice iraniene.
Doi oficiali americani au declarat pentru Reuters că armata SUA se pregătește pentru eventualitatea unor operațiuni care ar putea dura săptămâni împotriva Iranului, dacă președintele Trump va ordona un atac.
În paralel cu începerea negocierilor, presa de stat iraniană a anunțat că anumite sectoare ale Strâmtorii Hormuz vor fi închise temporar, invocând „măsuri de securitate” în contextul unor exerciții militare desfășurate de Gardienii Revoluției.
Teheranul a amenințat în trecut că ar putea bloca strâmtoarea pentru navigația comercială în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și ar determina creșteri semnificative ale prețurilor.
Statele Unite și Israelul susțin că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare care ar putea amenința existența Israelului. Iranul afirmă că programul său nuclear are scop exclusiv pașnic, deși a îmbogățit uraniu la un nivel mult peste cel necesar pentru producerea energiei electrice, apropiindu-se de pragul necesar pentru fabricarea unei bombe.
Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), care garantează statelor dreptul la energie nucleară civilă în schimbul renunțării la arme atomice și cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
Israelul, care nu a semnat NPT, nu confirmă și nici nu infirmă deținerea de arme nucleare, menținând o politică de ambiguitate strategică veche de decenii, menită să descurajeze adversarii regionali. Numeroși experți consideră însă că statul israelian dispune de un astfel de arsenal.
Un echilibru fragil între diplomație și forță
Progresele anunțate la Geneva sugerează menținerea unui canal de dialog într-un moment de tensiune ridicată. În același timp, consolidarea militară din regiune, declarațiile ferme ale ambelor părți și diferențele privind agenda negocierilor indică faptul că drumul către un acord rămâne complicat.
Într-un context regional volatil, cu implicații majore pentru securitatea globală și piețele energetice, evoluțiile din dosarul nuclear iranian continuă să depășească granițele Orientului Mijlociu.
Sursă foto: reuters
