Racheta Oreshnik – Putin a lăudat în repetate rânduri viteza și puterea distructivă a rachetei Oreshnik, pe care Rusia a folosit-o pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva Ucrainei, după care a păstrat-o în rezervă. Atacul nocturn din vestul Ucrainei survine pe fondul unei săptămâni dificile pentru Moscova, marcată de mai multe evoluții nefavorabile pe plan internațional.
Context geopolitic tensionat
Lovitura cu Oreshnik a avut loc la scurt timp după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a trimis forțe speciale americane pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, un aliat apropiat al lui Putin. De asemenea, forțele americane au confiscat un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. În paralel, Marea Britanie și Franța au anunțat planuri de a desfășura trupe în Ucraina în cazul unui armistițiu, ceea ce a determinat Moscova să avertizeze că va considera soldații străini drept ținte militare legitime.
În acest context, Gerhard Mangott, specialist în Rusia la Universitatea din Innsbruck, consideră că Moscova se simte marginalizată în negocierile dintre SUA, Ucraina și aliații europeni și „particularly mad” în legătură cu posibila desfășurare de trupe europene. Utilizarea rachetei Oreshnik trebuie interpretată prin această prismă, susține el.
„It’s a signal to the United States and the Europeans about the military capabilities of the Russian army,” a declarat Mangott. Potrivit acestuia, Rusia încearcă să transmită că „Russia is to be taken seriously, given its military arsenal, and that the Europeans and Trump should return to a minimum of respect for the Russian position in the negotiations.”
Semnal strategic, nu distrugere maximă
Racheta Oreshnik este capabilă să transporte focoase nucleare sau convenționale, însă nu există indicii că atacul recent ar fi avut o componentă nucleară. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru Reuters că racheta a lovit o întreprindere de stat din orașul Liov și că probabil a transportat focoase inerte, așa cum s-a întâmplat și în 2024, când arma a fost testată în condiții de război.
„It does appear that at this point Russia is using Oreshnik for signaling purposes, so the destruction is not necessarily the goal,” a explicat Pavel Podvig, director al Russian Nuclear Forces Project. El consideră că mesajul va fi recepționat ca „a general signal of resolve to escalate” de către Occident.
Reacția occidentală a fost rapidă. Liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei au catalogat atacul drept „escalatory and unacceptable”. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că este „a clear escalation against Ukraine and meant as a warning to Europe and to the U.S.”.
Explicațiile Moscovei, privite cu scepticism
Ministerul rus al Apărării a susținut că lansarea Oreshnik a fost un răspuns la un presupus atac cu drone al Ucrainei asupra uneia dintre reședințele lui Putin, în regiunea Novgorod. Ucraina a negat categoric incidentul, acuzând Moscova că inventează pretexte pentru a deraia negocierile de pace. Mangott și alți analiști privesc cu scepticism această justificare.
Chiar și unii bloggeri militari ruși au criticat versiunea oficială. Yuri Baranchik a sugerat că atacul ar fi părut „mai convingător” dacă racheta ar fi fost lansată asupra buncărului președintelui Volodimir Zelenski din Kiev.
Expertul militar australian Mick Ryan leagă utilizarea rachetei de recentele eșecuri ale Rusiei, inclusiv în dosarul venezuelean. În opinia sa, scopul este „to demonstrate that Russia remains a nuclear-armed world power”, descriind Oreshnik drept „a psychological weapon – an instrument of Putin’s cognitive war against Ukraine and the West – rather than a weapon of mass physical destruction.”
Mesaje interne și limitele demonstrației de forță
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a făcut referire într-o postare la capturarea lui Maduro, confiscarea petrolierului și la posibile noi sancțiuni americane, descriind începutul anului drept „stormy”. El a comparat lovitura cu Oreshnik cu „a life-saving injection of haloperidol”, într-un comentariu extrem de critic la adresa Washingtonului.
Bloggerul militar rus Fighterbomber a apreciat, la rândul său, că lansarea rachetei a fost o demonstrație de putere menită să transmită un mesaj clar, dar a subliniat că Rusia nu dispune de un stoc nelimitat de astfel de sisteme. Potrivit lui, Moscova ar putea repeta astfel de demonstrații „two or three times a year”.
Un avertisment calculat într-un moment-cheie
În ansamblu, folosirea rachetei Oreshnik pare să fi fost mai degrabă un act de comunicare strategică decât unul destinat distrugerii pe scară largă. Mesajul Kremlinului vizează atât câmpul de luptă, cât și masa negocierilor, într-un moment în care balanța diplomatică este extrem de fragilă. Rămâne de văzut dacă acest semnal va conduce la o recalibrare a pozițiilor sau va accentua și mai mult tensiunile dintre Rusia și Occident.
Sursă foto: www.abc.net
