În cadrul paradei de Ziua Victoriei de la Moscova, desfășurată pe 9 mai 2025, președintele rus Vladimir Putin a adoptat un ton neobișnuit de reținut: nu a formulat nicio amenințare directă la adresa Occidentului și a evitat aproape complet menționarea războiului din Ucraina, aflat deja în al treilea an. Timp de aproximativ 10 minute, liderul de la Kremlin a vorbit despre eroismul soldaților sovietici din al Doilea Război Mondial și despre obligația de a apăra „valorile tradiționale” și „interesele naționale”.
Cu toate că a exprimat sprijinul pentru militarii ruși implicați în așa-numita „operațiune militară specială”, Putin s-a limitat la declarații vagi despre lupta împotriva „nazismului, rusofobiei și antisemitismului”, evitând detalii sau justificări explicite ale agresiunii împotriva Ucrainei. Prin contrast, în anii anteriori, 9 mai devenise o platformă pentru discursuri belicoase, acuzații la adresa Occidentului și glorificarea războiului.
Potrivit analiștilor ruși citați de presa independentă, această moderare a fost determinată de prezența unor lideri internaționali sensibili la retorica agresivă – printre aceștia, președintele Serbiei Aleksandar Vučić, premierul Slovaciei Robert Fico și, mai ales, liderul chinez Xi Jinping, a cărui participare a fost considerată o „victorie diplomatică” pentru Kremlin.
Deși discursul a fost temperat, parada a fost folosită totuși pentru afișarea forței militare. Pe lângă cei 1.500 de soldați și cele peste 180 de vehicule militare, Rusia a prezentat drone kamikaze de tip „Geran-2” (copii ale modelului iranian Shahed), drone Lancet și Orlan – folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina – dar și rachete intercontinentale Yars, capabile să transporte ogive nucleare.
Notabilă a fost și defilarea unor contingente străine – din țări precum China, Egipt, Vietnam, Mongolia, Azerbaidjan și alte state din Asia Centrală – o demonstrație menită să sugereze că Rusia încă beneficiază de sprijin internațional, în ciuda izolării față de Occident. Pe tribune au asistat și ofițeri nord-coreeni, pe care Putin i-a salutat personal, mulțumindu-le simbolic pentru „eliberarea regiunii Kursk” – o afirmație cu vădite conotații propagandistice.
Într-o paradă care a combinat memoria istorică cu geopolitica de criză, Putin a ales pentru prima dată să-și adapteze discursul unei audiențe internaționale fragile. Întrebarea este dacă asistăm la o repliere temporară a retoricii agresive, dar care nu semnalează, în mod real, o schimbare de fond în politica Kremlinului, sau este vorba de o mișcare spre dezamorsarea conflictului din Ucraina?
Sursa Poza: Profimedia
