Fermierii pakistanezi, în pragul dezastrului
Criza apelor Indus – Homla Thakhur, fermier pakistanez din apropierea râului Indus, își exprimă îngrijorarea față de viitorul său în contextul în care râul a ajuns la cote extrem de scăzute. „Dacă se oprește apa, totul se va transforma în deșertul Thar, întreaga țară”, a declarat Thakhur, în vârstă de 40 de ani, în timp ce reumplea rezervorul pentru pulverizarea pesticidelor.
Thakhur își administrează o fermă de aproape 2 hectare în zona Latifabad, provincia Sindh, o regiune care depinde direct de Indus, fluviu ce parcurge un traseu vital din Tibet, prin India, până în Marea Arabiei. Temerile sale sunt împărtășite de peste 15 alți fermieri și de mai mulți experți locali, în condițiile în care precipitațiile au devenit tot mai rare în ultimii ani.
Suspendarea tratatului Indus: un pas fără precedent
Pentru prima dată de la semnarea sa în 1960, India a suspendat Tratatul privind apele Indusului, acord intermediat de Banca Mondială, care asigura apă pentru 80% din suprafața agricolă a Pakistanului. Decizia vine în urma unui atac mortal în Kashmir, în care India acuză implicarea militanților pakistanezi. New Delhi a justificat suspendarea tratatului prin necesitatea ca „Pakistanul să renunțe în mod credibil și irevocabil la susținerea terorismului transfrontalier”.
Islamabadul a respins acuzațiile, subliniind că „orice încercare de a opri sau de a devia fluxul de apă care aparține Pakistanului … va fi considerată drept un act de război”.
Deși, în prezent, India nu poate opri imediat fluxurile de apă – tratatul permițând doar construirea de hidrocentrale fără stocare semnificativă – oficialii indieni avertizează că schimbări importante ar putea apărea în câteva luni.
„Ne vom asigura că nicio picătură din apa râului Indus nu ajunge în Pakistan”, a transmis Chandrakant Raghunath Paatil, ministrul indian al resurselor de apă, pe platforma X.
Strategii indiene și implicațiile pentru Pakistan
Surse guvernamentale indiene, care au preferat să-și păstreze anonimatul, au indicat că India ar putea începe devierea apelor pentru propriile ferme și dezvoltarea de baraje hidroelectrice, proiecte a căror realizare ar dura între patru și șapte ani.
Pe termen scurt, India va înceta să mai împărtășească datele hidrologice esențiale și va suspenda întâlnirile anuale din cadrul Comisiei permanente Indus. Această decizie a fost explicată de Kushvinder Vohra, fost șef al Comisiei centrale indiene pentru apă și fost comisar Indus pentru India: „Nu vor avea prea multe informații cu ei când vine apa, cât de multă vine”, a explicat Vohra. „Fără informații, ei nu pot planifica”.
Consecințele sunt deosebit de grave nu doar pentru agricultură, ci și pentru generarea de energie și stabilitatea economică a Pakistanului.
Vaqar Ahmed, economist și șef de echipă la Oxford Policy Management, a avertizat asupra riscurilor subestimate: „India nu are tipul de infrastructură imediată pentru a opri fluxurile de apă, în special în timpul inundațiilor, astfel încât această perioadă creează o fereastră crucială pentru Pakistan pentru a aborda ineficiențele din sectorul său de apă”. În opinia sa, „există o mulțime de ineficiențe, scurgeri”.
Contextul juridic și disputa în creștere
În ultimii ani, India, sub conducerea premierului Narendra Modi, a încercat să renegocieze tratatul, iar disputele privind capacitatea de stocare a hidrocentralelor Kishenganga și Ratle au ajuns în fața Curții Permanente de Arbitraj de la Haga.
„Acum ne putem continua proiectele în mod liber”, a declarat Vohra, reflectând o schimbare majoră de strategie a Indiei.
Într-o scrisoare recentă către Pakistan, India a invocat schimbările survenite de la semnarea tratatului – în special creșterea populației și nevoia de surse de energie mai curate – pentru a justifica decizia.
În acest context, Banca Mondială a precizat că rămâne „semnatară a tratatului pentru un set limitat de sarcini definite” și că „nu se pronunță asupra deciziilor suverane legate de tratat luate de țările sale membre”.
Impactul asupra vieții cotidiene și agriculturii
Fermierii pakistanezi resimt deja impactul noii realități. Nadeem Shah, care gestionează o fermă de 150 de acri în Sindh, își exprimă temerile privind accesul la apa potabilă: „Avem încredere în Dumnezeu, dar există îngrijorări cu privire la acțiunile Indiei”.
Cele trei râuri alocate Pakistanului irigă peste 16 milioane de hectare, adică până la 80% din terenurile agricole. Lipsa apei ar putea duce la o criză alimentară și economică majoră.
Ghasharib Shaokat, de la Pakistan Agriculture Research, subliniază gravitatea situației: „În acest moment, nu avem un înlocuitor. Râurile guvernate de tratat nu susțin doar culturile, ci și orașele, producția de energie și milioane de mijloace de trai”.
Un precedent periculos
De-a lungul istoriei recente, tratatul Indus a supraviețuit chiar și în timpul celor patru conflicte majore dintre India și Pakistan. Suspendarea sa actuală marchează însă o ruptură cu implicații de durată.
Citește și: Explozie devastatoare
Fostul ministru de externe pakistanez Bilawal Bhutto Zardari avertizează: „Suntem deja blocați în generații de conflicte, iar prin ieșirea din Tratatul privind apa Indusului, cred că blocăm generațiile viitoare într-un nou context de conflict. Acest lucru nu trebuie să se întâmple”.
Într-un context regional deja fragil, escaladarea disputelor asupra resurselor naturale riscă să destabilizeze și mai mult relațiile dintre cele două state vecine și să afecteze milioane de vieți într-un mod ireversibil.
Sursă foto: business-standard
