Rusia și Ucraina reiau schimburile de prizonieri: 1.200 de persoane urmează să fie eliberate de fiecare parte
Într-o rară manifestare de cooperare directă, Rusia și Ucraina au convenit asupra unui nou schimb de prizonieri, fiecare parte angajându-se să elibereze câte 1.200 de persoane. Anunțul a fost făcut de negociatorul-șef rus, Vladimir Medinsky, după reluarea discuțiilor bilaterale desfășurate la Istanbul, Turcia.
Medinsky a precizat că în cadrul acordului sunt incluși și militari grav răniți, care vor fi transferați prin linii umanitare de-a lungul frontului. Ucraina a confirmat intenția de a continua schimburile, fără a menționa însă un număr exact de prizonieri. În plus, Moscova s-a oferit să returneze corpurile a încă 3.000 de soldați ucraineni decedați, susținând că până acum ar fi predat deja peste 7.000 de cadavre.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, cel mai recent schimb s-a desfășurat în paralel cu rundele de discuții, 250 de prizonieri fiind eliberați de fiecare parte. Ulterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat operațiunea, menționând că în total peste 1.000 de cetățeni ucraineni au fost repatriați în cadrul acordurilor de până acum.
Imaginile difuzate de televiziunile internaționale au surprins delegațiile reunite la Palatul Çırağan din Istanbul. Deși programată la ora 19:00, întâlnirea a început cu o întârziere de peste o oră și a durat doar 40 de minute – un semn că ambele părți au venit cu poziții deja conturate.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că scopul final al acestor discuții este atingerea unui armistițiu general, însă șansele unui progres concret rămân reduse. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul în privința unui acord rapid de încetare a focului.
Zelenski a reiterat că prioritățile Ucrainei includ nu doar schimburile de prizonieri, ci și revenirea copiilor ucraineni deportați de Rusia din regiunile ocupate. Într-un mesaj video adresat publicului, el a cerut un „armistițiu imediat și complet”.
Rusia, prin vocea președintelui Vladimir Putin, a respins din nou ideea unei încetări a focului generale, argumentând că aceasta ar fi folosită de Ucraina pentru a-și regrupa și reînarma forțele. Cu toate acestea, Kremlinul a recunoscut că negocierile de miercuri ar putea contribui la apropierea pozițiilor divergente, deși o soluție diplomatică va necesita „multă muncă”, după cum a afirmat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, fost ministru al apărării, a propus organizarea unui summit între liderii Ucrainei, Rusiei, Turciei și fostul președinte american Donald Trump până la sfârșitul lunii august. De partea cealaltă, Medinsky a subliniat că o întâlnire la nivel prezidențial ar trebui să aibă loc doar pentru semnarea unui acord final, nu pentru a negocia detalii.
În același timp, Rusia ar fi propus un armistițiu temporar, pe perioade scurte (24–48 de ore), aplicat pe segmente limitate ale frontului. Ucraina a refuzat această variantă, cerând oprirea completă a atacurilor asupra infrastructurii civile și energetice.
Aceasta este prima reluare a discuțiilor directe dintre Moscova și Kiev din 2022, când negocierile s-au blocat complet. Deși ele sunt acum reluate într-un format restrâns, mediatorii – în special Turcia – speră că dialogul constant ar putea crea condițiile pentru o eventuală soluție pașnică.
Deocamdată însă, progresele sunt limitate la planul umanitar. Mizele strategice și politice rămân profund divergente, dar ambele părți par dispuse să continue negocierile.
Sursa foto:Alexander Ryumin/TASS via ZUMA Press/dpa
