UE analizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene discută la Bruxelles posibile soluții prin care blocul comunitar ar putea contribui la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol. Anunțul a fost făcut luni de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Posibilă inițiativă internațională pentru securizarea transporturilor
Kallas a precizat că a discutat în weekend cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre o eventuală inițiativă menită să asigure trecerea în siguranță a transporturilor de petrol și îngrășăminte prin strâmtoare.
Potrivit oficialului european, modelul analizat ar putea fi similar cu acordul care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră în timpul conflictului cu Rusia.
Strâmtoarea Hormuz, principala rută maritimă care leagă Golful Persic de oceanul deschis, a fost blocată de Iran ca reacție la atacurile aeriene ale Statelor Unite și Israelului.
Kallas a avertizat că blocarea acestei rute ar putea avea consecințe globale, inclusiv asupra securității alimentare. „Închiderea transporturilor de îngrășăminte prin această rută ar putea duce la o viitoare penurie de alimente”, a subliniat ea.
Posibila adaptare a misiunii navale Aspides
Miniștrii europeni analizează și posibilitatea adaptării misiunii navale Aspides, operațiune lansată de UE în 2024 pentru protejarea transportului maritim.
Misiunea a fost creată după ce rebelii houthi, susținuți de Iran, au atacat mai multe nave comerciale și a operat până acum în principal în Marea Roșie. „Dacă vrem să avem securitate în această regiune, atunci cel mai ușor ar fi să folosim efectiv operațiunea pe care o avem în regiune”, a declarat Kallas la Bruxelles.
Ea a precizat însă că decizia finală privind eventualele modificări ale misiunii aparține celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Rezerve din partea unor state europene
Unele state membre au exprimat deja scepticism în privința extinderii misiunii. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că este „foarte sceptic cu privire la faptul că extinderea Aspides până la Strâmtoarea Hormuz ar putea oferi o securitate mai mare”.
Totodată, Wadephul a respins solicitările președintelui american Donald Trump privind o posibilă implicare a NATO în securizarea zonei.
„De asemenea, nu văd că NATO a luat vreo decizie în această direcție sau ar putea deveni responsabil”, a afirmat oficialul german la Bruxelles.
Declarația vine după ce Donald Trump a sugerat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte rău” dacă aliații nu contribuie la securizarea transportului maritim prin strâmtoare.
Noi sancțiuni împotriva Iranului
Pe agenda reuniunii se află și aprobarea oficială a unui nou set de sancțiuni europene împotriva unor oficiali și organizații iraniene, măsură anunțată anterior de Kaja Kallas.
Îngrijorări privind impactul asupra războiului din Ucraina
Șefa diplomației europene a avertizat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina.
„Este important ca atenția acordată Orientului Mijlociu să nu îndepărteze atenția de la Ucraina”, a spus Kallas.
Potrivit Comisiei Europene, Rusia a beneficiat semnificativ de creșterea prețurilor energiei de la începutul conflictului cu Iranul, obținând venituri suplimentare estimate la aproximativ 150 de milioane de euro pe zi din exporturile de petrol.
Această evoluție vine după ani de eforturi europene pentru a reduce veniturile Moscovei din combustibilii fosili, considerate o sursă importantă de finanțare pentru războiul împotriva Ucrainei.
Kallas a criticat și relaxarea unor restricții americane asupra transportului de petrol rusesc, afirmând că aceasta reprezintă „un precedent periculos”, deoarece Rusia ar avea nevoie de mai puține resurse financiare pentru a-și continua războiul.
Presiuni asupra resurselor militare occidentale
Conflictul din Orientul Mijlociu pune, de asemenea, presiune asupra resurselor militare occidentale, inclusiv asupra sistemelor de apărare aeriană și altor capabilități strategice.
Acestea sunt tot mai solicitate în afara teatrului de operațiuni din Ucraina, pe măsură ce Iranul răspunde atacurilor aeriene americane și israeliene prin acțiuni militare în diferite zone ale regiunii.
Blocaje politice în sprijinul UE pentru Ucraina
Sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev a întâmpinat dificultăți luna trecută, când statele membre nu au reușit să ajungă la un acord unanim asupra unor noi măsuri de ajutor, chiar înaintea marcării a patru ani de la invazia rusă la scară largă.
În prezent, al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și un program de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro rămân blocate.
Potrivit diplomaților europeni, nu se așteaptă progrese semnificative în această privință la reuniunea de luni de la Bruxelles, iar liderii UE ar putea relua discuțiile la summit-ul european programat pentru sfârșitul acestei săptămâni.
Sursă foto: Wiktor Dabkowski/ZUMA Press Wire/dpa
